Ce este artrita - cauze, simptome și tratament

Artrita este un termen general, care desemnează durerile și afecțiunile de natură articulară, deși înțelegerea comună este că reprezintă o singură boală. Există peste 200 de tipuri de artrită și afecțiuni care derivă din acestea, iar persoanele afectate, indiferent de vârstă, pot dezvolta boli asociate grave și numeroase dizabilități. Artrita apare odată cu înaintarea în vârstă, însă acesta nu este singurul factor declanșator, afecțiunea putând apărea și ca urmare a unei lovituri puternice sau a efortului fizic pe care îl fac sportivii.

Articulațiile sunt zonele din corp unde se întâlnesc două oase, iar rolul lor este de a oferi mobilitate membrelor care sunt conectate de respectivele oase ale articulației. Artrita înseamnă inflamația uneia sau a mai multor articulații, însoțite de dureri numite și artralgii. Atunci când mai multe articulații sunt afectate, se folosește termenul de poliartrită. Artrita poate fi descrisă ca o eroziune: când o articulație începe să se uzeze, cartilajul care acoperă osul se deteriorează, iar osul aflat dedesubt se îngroașă și își modifică forma. În aceste condiții, flexibilitatea normală a articulației este afectată.

Cauzele apariției artritei

Oasele, ligamentele, mușchii și tendoanele fac parte din sistemul musculo-scheletal și funcționează împreună, pentru a permite mișcările membrelor. Articulațiile sunt locurile în care se întâlnesc oasele. Capetele oaselor sunt acoperite de un țesut subțire numit cartilaj, care funcționează ca un strat alunecos, ce permite mișcarea fără probleme. Cartilajul este un țesut conjunctiv ferm, dar flexibil în articulații. Are rolul de a proteja articulațiile, absorbind presiunea și șocul create atunci când ne deplasăm. În jurul majorității articulațiilor se află o capsulă comună, care conține un fluid gros, ce alimentează și lubrifiază articulația. Mușchii sunt atașați de oase prin tendoane, iar pe măsură ce aceștia se contractă, trag oasele pentru a face mișcarea posibilă și continuă.

Cauzele apariției artritei depind de forma în care se manifestă afecțiunea. Tipurile de artrită variază de la formele cauzate de ruperea și uzarea cartilajului până la cele provocate de inflamația rezultată în urma unui sistem imunitar hiperactiv, așa cum este artrita reumatoidă.

Artrita infecțioasă este cauzată de un virus, o bacterie sau o ciupercă microscopică, ce pătrunde într-o articulație, putând provoca inflamație. Infecția este, în acest caz, localizată la nivelul sinovialei sau al țesutului periarticular. Artrita infecțioasă se mai numește și artrită septică și, de obicei, afectează o articulație mare din organism, cum ar fi genunchiul sau șoldul. În cazuri rare, poate afecta articulații multiple. O altă formă de artrită asociată o constituie artrita reactivă, care este o infecție în alt organ al corpului (de obicei, la nivelul intestinelor, al organelor genitale sau al tractului urinar) și declanșează un răspuns inflamator în articulații. Mai multe tipuri de infecții sistemice, printre care se numără boala Lyme, oreionul, febra reumatică sau hepatita infecțioasă, pot avea simptome articulare sau pot provoca artrita, însă, în aceste cazuri, articulația nu este infectată.

Artrita psoriazică este o boală autoimună, care afectează tendoanele, ligamentele, fasciile și articulațiile și poate apărea chiar și în lipsa componentei tegumentare (psoriazisul clasic). Boala poate avea o evoluție gravă la un procent dintre pacienți, necesitând chiar intervenție chirurgicală, pentru a evita complicațiile și pentru a reda mobilitatea articulațiilor. Există mai mulți factori care pot crește riscul ca o persoană să dezvolte artrita psoriazică, iar unul dintre aceștia este istoricul familial. Mulți pacienți cu artrită psoriazică au un părinte sau un frate cu aceeași boală, de aceea, cauzele genetice sunt acelea care determină majoritatea cazurilor de artrită de acest tip.

Printre factorii care contribuie la dezvoltarea artritei se numără și deficiențele sau disfuncțiile sistemului imunitar. Printre artritele din această categorie se numără și cea psoriazică, ce apare în momentul în care sistemul imunitar atacă celulele și țesuturile sănătoase. Reacția imună anormală cauzează o inflamație în interiorul articulațiilor și o producție în exces de celule ale pielii. Deficiențele sistemului imunitar pot duce și la apariția artritei reumatoide sau a lupusului eritematos sistemic.

Riscul de apariție a artritelor este determinat de anumiți factori, cum ar fi traumatismele recente la nivelul articulațiilor sau încheieturilor. Uzura normală și ruperea sau deteriorarea cartilajului cauzează osteoartrita, una dintre cele mai frecvente forme de artrită. O infecție sau un traumatism (de exemplu, o lovitură puternică sau o rană deschisă) la nivelul articulațiilor poate agrava deteriorarea naturală a țesuturilor din care este format cartilajul.

Metabolismul anormal poate duce la apariția unor boli precum guta sau pseudoguta. Guta este un tip de artrită determinată de dietă, fiind o boală cauzată de nivelul ridicat de acid uric din organism, ca urmare a unei diete bogate în purine. Acidul uric se depune și se acumulează în exces, ducând la apariția de formațiuni anormale în interiorul articulației. Ca urmare, apar dureri articulare extreme.

Factori de risc

Există un număr mare de factori de risc care pot duce la instalarea unei anumite forme de artrită. În funcție de tipul de artrită, o persoană poate prezenta anumiți factori de risc. Cei mai importanți factori de risc pentru dezvoltarea artritelor cu diferite localizări sunt înaintarea în vârstă, predispoziția genetică, obezitatea, sexul, traumatismele, bolile metabolice sau densitatea osoasă.

Vârsta este factorul corelat cel mai mult cu artritele, persoanele peste 65 de ani fiind predispuse într-un procent mare la acestea. Mai mult de 80% din populația de peste 75 de ani este afectată de un anumit tip de artrită. Riscul de a dezvolta mai multe forme de artrită (inclusiv artrită reumatoidă, gută sau osteoartrită) crește odată cu înaintarea în vârstă.

Sexul: femeile au o prevalență mai scăzută decât bărbații la apariția artritelor înainte de vârsta de 50 de ani, dar după această vârstă, crește riscul de artroză la femei. Gonartroza și artroza mâinii sunt mai frecvente la femei, iar coxartroza apare cu precădere la bărbați. Diferențele de incidență între sexe, după 50 de ani, poate avea legătură cu deficiența postmenopauză de estrogen.

Artritele care se dezvoltă la nivelul mai multor articulații apar, în cele mai multe cazuri, la rudele de gradul întâi al persoanelor care suferă de aceste afecțiuni. Istoricul familial se află pe lista factorilor de risc pentru apariția artritelor; genetic, o persoană este mult mai predispusă la apariția artritelor dacă o rudă apropiată suferă de o formă a acestor afecțiuni.

Inegalitatea între membrele inferioare, displazia de șold sau traumatismele osteoarticulare, denumite generic tulburări de aliniament articular, sunt cauze locale ce pot duce la apariția artritei. Dacă ai suferit o subluxație, o luxație sau o fractură ori ai depus un efort fizic excesiv, ești mult mai predispus la dezvoltarea de artrite.

Obezitatea este un factor de risc major în artrită, fiind asociat cu afecțiuni mai ales la nivelul genunchilor, șoldului și coloanei vertebrale. Creșterea forței mecanice asupra articulațiilor care susțin greutatea corpului este factorul principal care conduce la degradarea articulațiilor. Obezitatea este descrisă ca un factor de risc sistemic, deoarece țesutul adipos are un rol central în activarea inflamațiilor, astfel că persoanele supraponderale prezintă un risc ridicat de artrite și artroză, nu doar la nivelul articulațiilor portante.

Persoanele care depun efort fizic, în special sportivii, sunt mult mai predispuse la traumatisme ale încheieturilor sau articulațiilor. De exemplu, persoanele care s-au accidentat la una dintre articulații prezintă un risc mai mare de a dezvolta o formă de artrită la articulația respectivă.

Formele mai severe de artrită, mai ales cele care afectează încheieturile mâinilor și picioarelor, au impact negativ asupra calității vieții și îngreunează chiar și cele mai simple activități. De aceea, persoanele care depun activități ce le solicită excesiv articulațiile trebuie să știe riscurile la care se supun și să evite, pe cât posibil, gesturile riscante pentru încheieturi și articulații.

Simptome artrită

Unul dintre primele simptome este cel de durere la nivelul uneia sau mai multor articulații, însă nu este caracteristic doar acestei afecțiuni, putând avea mai multe cauze. În artrita reumatoidă, simptomele se dezvoltă pe o perioadă de câteva săptămâni sau chiar luni. Oboseala și rigiditatea sunt, de asemenea, simptome ce apar în primele stadii ale artritei, iar persoanele care suferă de aceste afecțiuni scad în greutate și au stări de subfebrilitate.

Tipuri de artrită

Artrita este o afecțiune care poate afecta destul de serios calitatea vieții. De exemplu, artrita severă limitează mișcările într-o măsură atât de mare, încât persoana afectată nu mai poate sta cu ușurință în picioare sau în anumite poziții. De asemenea, dacă este localizată la nivelul mâinilor sau degetelor, poate împiedica desfășurarea activităților zilnice. Până în prezent, au fost identificate aproximativ 200 de forme de artrită, care sunt clasificate în funcție de mai mulți factori, cei mai importanți fiind locul și manifestările acestora.

Inflamațiile sunt o reacție de vindecare a organismului, putând apărea ca un mecanism de apărare în fața bacteriilor și virusurilor. În cazul artritei inflamatorii, inflamația apare fără un motiv fiziologic întemeiat, la suprafața încheieturilor și în stratul superficial al oaselor. Artrita inflamatorie este clasificată în artrită reactivă, spondiloză și artrită reumatoidă.

Țesutul conjunctiv are rol de susținere, de alipire și separare a țesuturilor, ligamentelor, cartilajelor, tendoanelor și organelor. Boala țesutului conjunctiv este o formă de artrită care se manifestă prin inflamație și durere locală. Poate afecta pielea, rinichii, mușchii sau plămânii, iar cele mai des întâlnite forme de boli ale țesutului conjunctiv sunt scleroza sistemică, lupusul

Artrita degenerativă afectează cu precădere cartilajul care acoperă oasele și duce la inflamarea acestora. Ca urmare, cartilajul se subțiază și devine din ce în ce mai aspru și poros. Pentru a compensa pierderea masei cartilajului, reacția organismului este de a remodela oasele afectate, ceea ce poate duce la apariția unor creșteri osoase anormale, numite osteofite, și la deformarea articulațiilor.

Artrita metabolică apare ca urmare a acumulării de purine, substanțe care sunt produse în mod natural de organism și care se regăsesc în alimente precum carnea roșie, produsele dulci și fructele de mare. Prin digestia acestora se formează acidul uric. Persoanele care consumă în exces aceste alimente ce conțin purine au un nivel crescut de acid uric, care se acumulează la nivelul articulațiilor și poate provoca dureri locale.

Infecțiile bacteriene sau fungice pot duce la apariția artritei septice, care afectează mai ales genunchiul și șoldul. Streptococul și stafilococul sunt principalele cauze ale artritei septice acute, iar candida duce frecvent la apariția artritei septice cronice. Problemele articulare, infecțiile bacteriene sau existența unor boli precum diabetul și afecțiunile autoimune sunt factori de risc pentru artrita septică. De aceea, este important ca aceste boli să fie tratate din timp, pentru a nu deteriora iremediabil articulațiile.

Artrita psoriazică este un simptom comun în cazul bolnavilor de psoriazis. În majoritatea cazurilor, boala apare atunci când sistemul imunitar atacă celulele sănătoase ale organismului. Ca urmare, inflamația se acumulează la nivelul articulațiilor. În general, persoanele cu artrită psoriazică prezintă un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare, un nivel ridicat al trigliceridelor și obezitate. În cazul persoanelor care au psoriazis, sunt necesare investigatii care pot determina posibilitatea apariției artritei psoriazice și stabilirea unui tratament, pentru a limita efectele acesteia.

Diagnosticarea artritei

Pentru recomandarea și administrarea tratamentului potrivit, sunt necesare mai multe investigații, în urma cărora se poate diagnostica forma de artrită. Cu cât afecțiunea este depistată mai repede, cu atât se pot face pașii necesari pentru a nu fi afectată calitatea vieții.

Medicul ortoped poate efectua un examen fizic, în care vor fi evaluate articulațiile, pentru a determina dacă există umflături, roșeață sau articulații calde la atingere. În funcție de rezultatul examinării, medicul specialist poate recomanda o serie de teste și analize, pentru a determina diagnosticul corect. Printre acestea se numără analizele de sânge, analiza de urină și de lichid sinovial (lichid articular). De asemenea, poate recomanda o serie de radiografii, ce pot detecta problemele din interiorul unei articulații, de exemplu, pierderea cartilajului, gradul de deteriorare a osului și eventualele osteofite prezente pe suprafața acestuia.

Alte metode prin care se pot depista afecțiunile la nivelul articulațiilor sunt tomografia computerizată, imagistica prin rezonanță magnetică (RMN) sau ecografiile, cu ajutorul cărora se pot vizualiza țesuturile moi, cartilajele și structurile care conțin lichid.

Afecțiuni asociate cu artritele

Există un număr mare de afecțiuni asociate cu anumite forme de artrită. Pe lângă cele cauzate de durerea la nivelul țesuturilor moi și de bolile musculo-scheletice, există și manifestări ce au la bază afecțiuni ale țesutului conjunctiv și dureri de spate.

Guta este o boală reumatică ce apare ca urmare a formării cristalelor de acid uric în țesuturile și fluidele din organism. Substanța acumulată în exces nu este eliminată complet prin urină, iar ca urmare, apar dureri la nivelul articulațiilor, care sunt umflate și înroșite.

Lupusul este o boală autoimună, în care sistemul imunitar produce anticorpi ai celulelor, ceea ce cauzează o răspândire a inflamației și deteriorarea țesuturilor. Lupusul afectează în primul rând articulațiile, plămânii, rinichii, pielea, vasele de sânge și țesuturile.

Citește și

Boala Lupus. Tot ce trebuie să știi despre lupusul eritematos sistemic

Fibromialgia este caracterizată prin durere răspândită în tot corpul, tulburări de somn, oboseală și stres psihologic, care apare pe lângă alte afecțiuni reumatice, cum ar fi artrita reumatoidă, spondilita anchilozantă sau lupusul eritematos. Prevalența acestei boli crește odată cu înaintarea în vârstă.

Osteoartrita este o afecțiune care se instalează treptat și debutează, în general, după 40 de ani. Este o boală degenerativă a articulațiilor, care afectează cartilajul, ligamentele și osul. Deteriorarea acestor țesuturi duce la rigiditatea articulației. Articulațiile cele mai afectate de osteoartrită sunt cele folosite foarte des, de exemplu, șoldurile și genunchii, mâinile și articulațiile de la baza degetului mare de la mâini și picioare.

Sindromul Sjögren este o boală autoimună care însoțește, de cele mai multe ori, artrita reumatoidă și lupusul eritematos. Este caracterizat prin deteriorarea glandelor lacrimale și salivare, ce duc la uscăciunea gurii, ochilor și a zonelor din organism care au nevoie de un mediu umed (nasul, gâtul, pielea). Boala poate afecta și alte zone ale corpului, articulațiile, rinichii, vasele de sânge, sistemul digestiv sau nervii.

Scleroderma este un termen generic pentru un grup de boli care afectează țesutul conjunctiv din corp și presupune acumularea de țesut asemănător cu cel cicatricial din piele. Acumularea de colagen în piele și în organe duce la apariția simptomelor acestei boli și afectează celulele care căptușesc pereții arterelor mici.

Tratamentul artritei

Diagnosticul timpuriu și tratamentul potrivit pot ajuta la prevenirea leziunilor ireversibile și dizabilităților la nivelul articulațiilor. Urmarea tratamentului, fizioterapia și, în cazurile avansate, intervenția chirurgicală pot ameliora afecțiunile articulațiilor. Este necesar ca tratamentul să fie administrat cât mai repede, pentru că artritele netratate pot degenera în afecțiuni mult mai grave.

În cele mai multe cazuri, tratamentul artritei presupune administrarea de antiinflamatoare și analgezice, pentru a atenua inflamația și durerile, însă unele tipuri de artrită necesită tratament specific, cu antibiotic și corticosteroizi.

Artrita septică trebuie tratată de la primele simptome, pentru că leziunile osului și cartilajelor pot deveni ireversibile într-un timp foarte scurt. În aceste cazuri, pe lângă tratamentul medicamentos, se recomandă și imobilizarea articulației afectate. Anumite tipuri de artrite inflamatorii septice pot duce la deformații și la distrugerea articulatiilor, iar în aceste cazuri, este necesară artroplastia (protezarea membrului) sau artrodeza (fuzionarea chirurgicală a oaselor articulației).

Cum poți reduce simptomele artritei

Pentru a reduce simptomele artritei și pentru a elimina riscul ca afecțiunile asociate să degenereze și să necesite intervenții chirurgicale, este important să ai un ritm de viață activ, cu mișcare fizică, fără însă a exagera. Pacienții care suferă de artrită trebuie să își supravegheze dieta și să mențină o greutate corporală normală. Foarte eficienți în reducerea inflamațiilor sunt acizii grași esențiali, care pot fi obținuți natural din nuci, semințe și cereale integrale.

De asemenea, sunt indicate controalele regulate la medicul reumatolog, pentru a adapta dozajul medicamentelor și pentru a monitoriza evoluția bolii. Este necesar ca pacienții cu artrită să își protejeze articulațiile și să evite activitățile care exercită presiune foarte mare asupra acestora.

Prevenirea artritei

Cel mai important lucru de care trebuie să ții cont, pentru a preveni apariția artritei, este menținerea unei greutăți corporale normale. Poți face acest lucru printr-o dietă bogată în fructe, legume și verdețuri, care contribuie la refacerea cartilajelor deteriorate.

De asemenea, este necesar să identificăm factorii care declanșează artrita. Cele mai comune cauze care predispun la apariția artritei sunt fumatul, intoxicația cu pesticide sau cea medicamentoasă și stresul. Anumite alimente (roșiile, vinetele și ardeii) pot declanșa apariția artritei, mai ales în cazul persoanelor care au predispoziție spre această boală. Încearcă să elimini aceste alimente din dietă și urmărește dacă, în timp, se observă o ameliorare.

În cazul formelor de artrită moștenite genetic, acestea nu pot fi prevenite. Pentru a evita artrita rezultată în urma unui traumatism, respectă măsurile de siguranță și evită activitățile care pun presiune asupra articulațiilor.

Exerciții fizice pentru combaterea efectelor artritei

Terapia fizică (fizioterapia) implică exerciții care ajută la întărirea mușchilor din jurul articulațiilor afectate și este una dintre cele mai importante componente în tratamentul artritei. Terapia fizică este folositoare în anumite forme de artrită, pentru că exercițiile au rolul de a îmbunătăți gama de mișcări. Cel mai recomandat tip de fizioterapie pentru combaterea efectelor artritei este hidroterapia, pentru că exercițiile fizice în apă nu pun presiune asupra articulațiilor.

Exercițiile fizice regulate te ajută să menții flexibilitatea articulațiilor. Înotul și mersul pe jos sunt activități recomandate pentru persoanele care suferă de artrită sau afecțiuni asociate. Este important să ai un stil de viață activ, însă trebuie să te odihnești, atunci când este nevoie, și să eviți suprasolicitarea.

Diferența dintre artrită și artroză

Artrita și artroza sunt foarte asemănătoare: ambele afectează articulațiile, ligamentele și oasele și au simptome comune: rigiditatea articulară și durerea.

Artrita descrie inflamația la nivelul articulațiilor. Artrita reumatoidă este un tip de artrită ce afectează membranele sinoviale ce acoperă articulațiile. În timp, poliartrita reumatoidă distruge membrana sinovială, cartilajul articular și, în anumite cazuri, și osul.

Artroza, care se mai numește și osteoartrită, este cauzată de uzura normală a cartilajului articular. Ca urmare a uzurii, cartilajul poate dispărea complet, iar suprafețele osoase ajung în contact direct și pot duce la apariția unor afecțiuni mult mai grave. Artroza este cel mai frecvent întâlnită la nivelul articulațiilor cervicale, ale genunchilor, mâinilor și șoldurilor, însă poate afecta orice articulație din corp.

Artrita este o afecțiune comună a articulațiilor, care apare mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Pentru a întârzia apariția acesteia, este important să ai un stil de viață sănătos, să faci regulat exerciții fizice care să nu solicite articulațiile și să menții o greutate corporală normală.

Sursa foto: Pixabay