Hepatita virală A: simptome, diagnostic, tratament și prevenție

Virusul hepatic A (VHA) este un virus ARN care aparţine familiei Enterovirus, genul Heparnavirus. VHA este răspunzător pentru aproximativ 40 - 50 % din cazurile de hepatita acută. Este o hepatită infecţioasă, transmisă pe cale fecal-orală, prin alimente, apa contaminată, mâini murdare sau obiecte contaminate.

Focarele de hepatită A din Europa în vara 2025

Vara 2025 a fost marcată de un focar semnificativ de hepatită A în mai multe destinații turistice populare din Europa Centrală. Între ianuarie și mai 2025, peste 2,000 de cazuri au fost raportate în patru țări: Austria (87 cazuri, 3 decese), Cehia (600–706 cazuri, 6 decese), Ungaria (530 cazuri), și Slovacia (880 cazuri). Acest val epidemic a determinat autoritățile și Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) să emită avertismente de călătorie și recomandări de vaccinare pentru grupurile cu risc crescut, inclusiv persoane fără adăpost, consumatori de droguri injectabile, persoane din comunitățile Roma și copii din zone cu igienă precară.

Transmiterea s-a realizat predominant pe cale fecal-orală, prin consumul de apă sau alimente contaminate sau contact direct cu persoane infectate. Virusul a afectat cu precădere zonele turistice aglomerate, ceea ce a generat temeri privind impactul asupra sezonului de vacanță estival.

Situații similare s-au înregistrat și în alte zone cu infrastructură sanitară deficitară, unde focare mai mici au fost raportate în rândul populațiilor vulnerabile. ECDC a confirmat și transmitere transfrontalieră în Germania, unde au fost identificate cazuri genomice similare cu cele din Ungaria și Austria, deși Germania nu este clasificată oficial ca țară cu epidemie activă. În afara Europei, nu au fost raportate în 2025 alte focare majore, însă autoritățile de sănătate publică urmăresc constant apariția cazurilor, mai ales în zonele cu acces limitat la igiena alimentară și apă potabilă.

Acest context evidențiază importanța vaccinării, a măsurilor de igienă riguroasă și a vigilenței în rândul călătorilor și al populațiilor cu risc crescut pe durata sezonului cald

Care este perioada de incubație pentru hepatita A?

Sursa de infecţie este omul, iar infecţiile subclinice favorizează răspândirea. Faptul că virusul este destul de rezistent în mediul extern măreşte şansa transmiterii.

Perioada de incubaţie este de aproximativ 2 - 6 săptămâni, în medie 28 de zile.

Hepatita acută cu virus A durează aproximativ 4 săptămâni şi majoritatea pacienţilor se recuperează complet în 4 săptămâni. Vindecarea este completă în 99% din cazuri.

Hepatita fulminantă cu virus A apare la 1-3 persoane din 1000 şi este asociată cu o frecvenţă a mortalităţii de 80%. Infecţia cu VHA nu se cronicizează, iar pacienţii nu prezintă vreun risc crescut pentru ciroza hepatică sau carcinom hepatocelular.

Simptome Hepatita A

Simptomele hepatitei cauzate de VHA sunt foarte similare cu cele produse de virusul hepatic B. Ele apar brusc şi se intensifică înainte de apariţia icterului. Manifestările clinice iniţiale (primele două săptămâni) includ:

• febră;
• astenie;
• dureri musculare;
• greaţă;
• lipsa poftei de mâncare;
• dureri abdominale şi vărsături.

Ocazional pot fi prezente simptome care să sugereze o infecţie a tractului respirator superior.

Care sunt factorii de risc pentru Hepatita A?

Categoriile de vârsta care sunt mai predispuse la infecția cu hepatita A sunt copiii și adulții tineri. La copii severitatea bolii este mai redusă decât la adulţi.

Hepatita A are tendinţa să apară în epidemii acolo unde condiţiile de igienă sunt precare şi sursele de apă sunt contaminate. Incidenta bolii este invers proporţională cu gradul de dezvoltare socio-economic. În ţările puternic dezvoltate infecţia apare mai târziu, în timp ce în ţările slab dezvoltate boala apare repede, în copilărie.

Consumul de alimente sau apă contaminată, alături de lipsa unui obicei de a ne spăla pe mâini, sunt cele mai des întâlnite cauze pentru hepatita A. De asemenea, persoanele care călătoresc des în străinătate, în special în țări din Asia sau Africa, tind să fie mai predispuse dacă nu respectă regulile de igienă.

În România peste 80% din copiii sub 10 ani au trecut prin infecţie, de cele mai multe ori, forme asimptomatice. În 2022, Românoa a raportat cele mai multe cazuri de hepatita A din UE, cu 4.8 cazuri la 100,000 locuitori.

Cum se diagnostichează Hepatita A cu ajutorul analizelor de laborator?

Metode nespecifice, biochimice, care indică alterarea funcţiilor hepatice:

• perturbări ale metabolismului pigmenţilor biliari (pigmenţi biliari în urină, urobilinogen crescut, bilirubina în serul sanguin crescută).
• leziuni ale celulei hepatice (hepatocitoliza) demonstrată prin activitatea mult sporită a transferazelor serice ALT (alanilaminotransferaza) şi AST (aspartataminotransferaza), chiar în absenţa icterului.
• dezechilibrul proteinelor serice: creşterea alfa, beta şi gamma-globulinelor, scăderea albuminelor, inversarea raportului albumine/globuline.

Metodele specifice, care urmăresc:

• evidenţierea virusului în faza acută a infecţiei în materiile fecale sau omogenate hepatice, prin tehnici de microscopie electronică, radioimunotestare, teste imunoenzimatice de tip EIA, detectarea ARN VHA prin PCR sau tehici de hibridizare moleculară, dar care, la fel ca şi izolarea virusului pe culturi de celule, nu sunt metode curente de diagnostic.
• detectarea anticorpilor specifici anti VHA clasa Ig M în serul pacienţilor prin tehnica EIA, radioimunotestare sau metoda MEIA (microparticle enzyme immunoassay). Ei apar simultan cu semnele clinice şi dispar 3-6 luni mai târziu, indicând boala acută. Anticorpii IgG apar mai târziu şi persistă mulţi ani, fiind markerii stării de imunitate.

Măsuri de prevenție pentru Hepatita A

Prevenția constă în primul rând în respectarea regulilor de igiena şi în asanarea focarelor prin măsuri de dezinfecţie stricte. Clorinarea apei este foarte eficientă.

Profilaxia cu imunoglobuline administrate înainte sau timpuriu în perioada de incubaţie are o eficacitate de 80-90 % în prevenirea bolii clinice.

Vaccinarea împotriva VHA

Pentru prevenirea infecţiei, persoanele supuse unui risc ridicat sau cele care călătoresc în zone endemice se vaccinează cu un vaccin cu virus inactivat. Chiar dacă în România vaccinul împotriva hepatitei A nu este inclus în schema de vaccinare obligatorie, poți apela la imunologii din mediile private pentru informații și vaccin.

Vaccinul cu virus inactivat administrat în primul an de viaţă dezvoltă imunitatea în decurs de o lună, ea persistând probabil toată viaţa. La adulţi vaccinul conferă imunitate protectivă în decursul unei luni de la vaccinare, iar repetarea dozei asigură protecţia 100%.

Existenţa unui singur serotip VHA şi faptul că virusul este specific uman, sunt factori care favorizează succesul programelor de imunizare.

Întrebări frecvente (FAQ) despre hepatita A

Ce este hepatita A și cum mă pot infecta?

Hepatita A este o infecție virală acută a ficatului transmisă pe cale fecal-orală — cel mai adesea prin apă sau alimente contaminate sau igienă precară a mâinilor.

Cine este cel mai expus riscului de infecție?

Expunerea cunoscută include: copiii, tinerii adulți, persoane care călătoresc în țări cu igienă precară, consumatori de alimente nespălate sau apă nesigură, personal medical, persoane fără acces la apă potabilă. Epidemii sunt mai frecvente în zone cu infrastructură sanitară deficitară.

Ce simptome ar trebui să mă alarmeze?

Cele mai comune simptome sunt oboseala severă, greața, durerea abdominală, lipsa poftei de mâncare, urină închisă la culoare și, uneori, îngălbenirea pielii (icter). În multe cazuri, simptomele sunt ușoare sau absente, mai ales la copii.

Cum se diagnostichează hepatita A?

Diagnosticul se pune prin analize de sânge (IgM anti-VHA) și teste de funcție hepatică (transaminaze crescute). Virusul se poate detecta rar și din materiile fecale, dar nu ca rutină.

Există tratament antiviral specific?

Nu există tratament antiviral specific. Organismul elimină virusul de la sine. Tratamentul vizează ameliorarea simptomelor: odihnă, hidratare, alimentație echilibrată, evitarea alcoolului și a solicitărilor fizice excesive.

Pot să mă vaccinez contra hepatitei A?

Da, vaccinul este foarte eficient, recomandat celor la risc și călătorilor în zone cu incidență crescută. Vaccinarea conferă imunitate de lungă durată; pentru unele grupuri e utilă și ca profilaxie imediată (post-expunere).

Poate reapărea hepatita A sau să devină cronică?

Hepatita A nu devine cronică, iar reinfectarea este excepțională. Forma fulminantă (severă, cu risc de deces) este foarte rară și apare, de obicei, la persoanele cu alte boli ale ficatului.

Ce pot face pentru a preveni infecția?

Cele mai eficiente măsuri de prevenție sunt:

• Spălatul riguros pe mâini
• Consumul de apă sigură și alimente preparate corespunzător
• Vaccinarea, mai ales în cazul călătoriilor sau riscului crescut

Bibliografie

1. Cernescu, C.; Ruta S.: Curs concis de virusologie, Editura Universitare „Carol Davila“, 2002
2. Ciufecu, E.S. Virusuri hepatotrope in Compendiu de virusologie medicala, Bucuresti, 1995, Ed. Fundatiei Romania de maine
3. Koneman E.W., Allen S.D., Janda W.M., Schreckenberger P.C., Winn W. C., Color atlas and textbook of Diagnostic microbiology, 6th edition, 2005, Philadelphia, Lippincott, Williams & Wilkins;
4. Levinson, W., Jawetz, E.: Medical Microbiology and Immunology,Seventh Edition, 2002, Lange Medical Book/McGravw-Hill
5. Otilia Micle, Liana Micle, Mariana Muresan, Ligia Burta, Mircea Dorofteiu, „Etiopatogenia hepatitelor virale si relatia cu stresul oxidativ”, ISBN 973-613-595-0, Editura Universitatii in Oradea, 2004
6. Murray P.W., Rosental K.S., Kobayashi G.S., Pfaller M.A.: Medical Microbiology, fourt edition, 2002, Mosby
7. Stuart Walker, T.: Microbyology, W.B. Saunders Company, Philadelphia,1998
8. European Centre for Disease Prevention and Control, Hepatitis A - Annual Epidemiological Report 2025