Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): ce este, cum se testează, ce indică rezultatele

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH) este o analiză de sânge, ce ajută la depistarea unei activități inflamatorii crescute în organism. Deși nu este specifică pentru o boală anume, în combinație cu alte teste suplimentare, este extrem de utilă în stabilirea unui diagnostic. Folosirea sa la scară largă se datorează nu numai informațiilor pe care le aduce, dar și costului redus și ușurinței recoltării. În continuare, poți citi mai multe despre acest tip de analiză, ce beneficii îți poate aduce, ce semnifică rezultatele și cum te poți pregăti pentru ea.

• Ce este VSH-ul și când este recomandată testarea
• Pregătirea pacientului și cum se efectuează recoltarea
• Valori normale și în afara limitelor ale VSH-ului și semnificația lor
• Legătura dintre VSH și inflamație
• Factori care pot influența valorile VSH

Ce este VSH-ul și când este recomandată testarea

După cum îi spune și numele, această analiză de sânge măsoară cât de repede sedimentează (se separă și depun) hematiile pe fundul unui tub de testare. În cazul unei afecțiuni care se manifestă prin inflamație, cu cât statusul inflamator este mai ridicat, cu atât și viteza de sedimentare va crește, deci și valoarea numerică a VSH-ului va fi crescută.

În general, se recoltează și împreună cu alți markeri inflamatori, precum proteina C reactivă (PCR) și fibrinogenul. Acest fapt ajută și mai mult la stabilirea diagnosticului.

Decizia de a efectua testul este luată de către medic, în urma unui consult, în cazul în care un pacient prezintă semne și simptome sugestive pentru o infecție, o boală autoimună sau cancer.

Febra inexplicabilă, durerile de cap, musculare și articulare, lipsa apetitului și pierderile în greutate pot fi asociate cu afecțiuni precum:

• Arterita temporală;
• Vasculita sistemică;
• Polimialgia reumatoidă;
• Poliartrita reumatoidă.

Toate cele enumerate vor prezenta o valoare a VSH-ului crescută.

Pregătirea pacientului și cum se efectuează recoltarea

Nu este necesară o pregătire specială înainte de momentul recoltării, nefiind obligatoriu să se sară peste micul dejun.

În urma înțepăturii, zona respectivă poate rămâne sensibilă câteva ore. Pot apărea, de asemenea, echimoze (vânătăi). Cu toate acestea, după încetarea perioadei de sensibilitate, activitățile zilnice se pot relua fără probleme.

• Se mai pot întâlni și manifestări rare, precum:
• Sângerarea;
• Infecția;
• Durerea la locul înțepăturii;
• Starea de leșin.

Procedura este extrem de simplă, fiind o analiză comună de sânge, care durează în jur de două minute.

Un asistent va identifica o venă propice pentru recoltare, va dezinfecta suprafața pielii corespunzătoare locului înțepăturii, apoi va introduce acul în vena aleasă.

Sângele va fi colectat într-un tub care conține anticoagulant de tip EDTA, pentru a preveni riscul de coagulare.

Valori normale și în afara limitelor ale VSH-ului și semnificația lor

Rezultatele testului pot varia în funcție de parametri precum vârsta, sexul și prezența altor probleme de sănătate în antecedent. Un rezultat în afara limitelor normale trebuie întotdeauna să fie comunicat medicului, pentru a putea decela afecțiunea responsabilă pentru aceste valori.

Astfel, intervalele considerate a fi în limita normalului (raportate la metoda Westergren) sunt:

• 0-10 mm/h la copii;
• 0-15 mm/h la bărbații cu vârsta de până la 50 de ani;
• 0-20 mm/h la bărbații cu vârsta de peste 50 de ani;
• 0-20 mm/h la femeile cu vârsta de până la 50 de ani;
• 0-30 mm/h la femeile cu vârsta de peste 50 de ani.

VSH-ul aflat în afara limitelor normale nu trebuie să fie neapărat un motiv de îngrijorare. Valoarea trebuie evaluată de către medic și corelată cu semnele și simptomele clinice ale pacientului. Totuși, anumite afecțiuni pot ridica suspiciunea mai mult decât altele, precum:

• Anemia;
• Anomaliile hematiilor;
• Macroglobulinemia Waldenstorm;
• Infecțiile oaselor și articulațiilor;
• Polimialgia reumatică;
• Poliarterita reumatică;
• Lupusul;
• Afecțiunile tiroidei;
• Vasculita sistemică;
• Arterita;
• Limfomul;
• Mielomul multiplu;
• Afecțiunile renale.

O valoare a vitezei de sedimentare a hematiilor de peste 100 mm/h indică o boală activă la momentul recoltării.

VSH mare

Atunci când viteza de sedimentare a hematiilor apare ca fiind mărită, ea devine un bun indicator pentru afecțiuni cu un grad considerabil de inflamație. Astfel, singură sau împreună cu alți markeri inflamatori, poate fi utilă în mai multe situații:

Se consideră că există o legătură între nivelul ridicat al VSH-ului și manifestările cardiace (ischemia cardiacă) și cerebrale (accidentul vascular cerebral). Acest fapt se datorează prezenței inflamației la nivelul vaselor de sânge.În cazul bolilor autoimune (poliartrită reumatoidă, lupus), VSH-ul mărit este folosit foarte des pentru a confirma diagnosticul. Totuși, o valoare normală nu poate să excludă boala. Când vine vorba despre patologii tipic inflamatorii, precum arterita temporală și polimialgia reumatoidă, o viteză de sedimentare a hematiilor mărită este utilă pentru confirmare. Din nou, o valoare normală nu poate obligatoriu exclude existența afecțiunilor. O afecțiune care beneficiază de ajutorul valorii VSH-ului este osteomielita. Nu numai că o valoare crescută poate confirma boala, dar și repetarea analizei este utilă, în monitorizarea evoluției bolii și răspunsului la tratament. Infecțiile bacteriene la copii sunt ușor de confirmat cu ajutorul VSH-ului. Astfel, un rezultat peste limita superioară a normalului poate confirma prezența infecției, testul prezentând o sensibilitate mare, în acest caz.

O altă patologie des întâlnită și care merită menționată separat este cancerul. O viteză de sedimentare a hematiilor cu o valoare peste limita normală se corelează cu prezența metastazelor și un prognostic nefavorabil, în cadrul mai multor tipuri ale acestei boli:

• Melanomul malign;
• Cancerul mamar;
• Cancerul prostatic;
• Cancerul colorectal;
• Limfomul Hodgkin;
• Leucemia limfocitară cronică.

Precum în cazul celorlalte patologii, orice rezultat în afara limitelor normale trebuie discutat împreună cu medicul curant și asociat cu semnele și simptomele resimțite de către pacient. Un VSH mărit poate avea multiple semnificații.

VSH mic

Deși o viteză de sedimentare a hematiilor cu o valoare peste limita superioară a normalului este mai des întâlnită, nu trebuie trecută cu vederea nici cea sub limita inferioară. Astfel, întâlnim un VSH scăzut în următoarele situații:

• Policitemia vera (un număr crescut al hematiilor, deci o viteză scăzută a sedimentării);
• Hemoglobinopatiile (hematii cu forme anormale, de exemplu, siclemia);
• Consumul excesiv de alcool;
• Efortul fizic susținut.

Legătura dintre VSH și inflamație

Pentru a putea înțelege de ce viteza de sedimentare a hematiilor este o analiză utilă pentru diagnosticul afecțiunilor inflamatorii, trebuie să urmărim procesul fiziopatologic din spate.

În momentul în care o boală demarează un proces inflamator în organism, sistemul nostru imun are, la rândul lui, un răspuns la agresiune. Astfel, se vor produce mai multe proteine de fază acută (ex: fibrinogen, proteina C reactivă) și imunoglobuline. Sarcinile lor pozitive, alături de sarcinile negative ale hematiilor, vor determina formarea unor conglomerate. Prin urmare, forța gravitațională va fi mai mare, hematiile vor sedimenta mai rapid, deci și valoarea VSH-ului va fi mai mare.

Factori care pot influența valorile VSH

Din cauza faptului că viteza de sedimentare a hematiilor este o analiză care urmărește în ce fel se comportă niște componente ale sângelui, anumiți factori pot interfera cu valorile obținute și să le modifice. Acești factori pot fi atât interni (organismul), cât și externi (condițiile din laborator).

Factori ce țin de organism

Mai multe aspecte care nu au o semnificație patologică pot influența rezultatul:

• Sarcina;
• Bătrânețea;
• Sexul feminin;
• Menstruația;
• O masă recentă, bogată în grăsimi;
• Obezitatea;
• Sindromul metabolic (hipertensiune arterială, toleranță scăzută la glucoză, grăsime ponderală în jurul taliei);
• Fumatul (în special la femei);
• Consumul ușor-moderat de alcool (în special la femei);
• Anumite medicamente (statine, acid valproic, antiinflamatoare nesteroidiene).

Factori ce țin de laborator

Uneori, chiar și condițiile în care sunt prelucrate probele în laborator pot influența valorile:

• Temperatura ambientală (o temperatură ridicată poate crește fluiditatea sângelui);
• Poziționarea greșită a tubului;
• Razele soarelui care cad direct pe probă;
• Vibrațiile;
• Umplerea insuficientă a tubului;
• Timpul greșit de măsurare;
• Întârzierea procesării probei.

Datorită multitudinii de informații furnizate (asupra suspiciunilor de afecțiuni inflamatorii) și ușurinței recoltării și procesării analizei, VSH este un aliat atât al cadrelor medicale, cât și al pacienților. Orice rezultat, atât în limitele normale, cât și în afara lor, trebuie asociat semnelor și simptomelor resimțite, pentru o bună acuratețe diagnostică.

Sursa foto: Pixabay

Sursele bibliografice:

• Erythrocyte sedimentation rate https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK557485/
• Erythrocyte sedimentation rate https://www.urmc.rochester.edu/encyclopedia/content.aspx?contenttypeid=167&contentid=erythrocyte_sedimentation_rate
• Factors influencing erythrocyte sedimentation rate in adults https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6716712/
• Sed rate (erythrocyte sedimentation rate) https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/sed-rate/about/pac-20384797
• ESR https://labtestsonline.org/tests/erythrocyte-sedimentation-rate-esr