Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

Ce este candidozaa

În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin, fără să cauzeze infecții fungice, cum este candidoza. Ciuperca devine patogenă în momentul în care se dezvoltă necontrolat sau pătrunde în sistemul circulator și ajunge la organe vitale, cum sunt inima, plămânii sau creierul.

Care sunt cauzele care duc la apariția candidozei și cum se manifestă? Ce forme poate avea infecția fungică și cum se tratează? Cum poate fi prevenită candidoza? Sunt câteva întrebări la care încercăm să răspundem în cele ce urmează.

  • Candidoza - infecția fungică ce nu trebuie ignorată
  • Cum apare candidoza - cauze și factori de risc
  • Simptomele candidozei
  • Tipuri de candidoză
  • Candidoza - diagnostic și tratament
  • Cum poate fi prevenită candidoza

Candidoza - infecția fungică ce nu trebuie ignorată

Candidoza este o infecție cauzată de una dintre cele peste 200 de specii de Candida, dintre care doar câteva sunt periculoase pentru organismul uman. Infecțiile fungice de acest tip pot fi superficiale sau invazive. Cele din prima categorie se manifestă, de obicei, la nivelul pielii sau al mucoaselor și pot fi tratate cu succes, prin medicamente antifungice. Infecțiile invazive pot duce la complicații severe, mai ales atunci când este vorba despre specii de Candida care sunt rezistente la medicamente.

Specii de Candida care provoacă infecții fungice

Potrivit National Institute of Health din Statele Unite, specia care cauzează cele mai multe tipuri de Candida este Candida albicans. De obicei, ea se regăsește la nivelul tractului gastrointestinal sau genitourinar, dar și în flora conjunctivală sau bucală și nu reprezintă un pericol. Însă, pe fondul unui sistem imunitar deficitar sau al altor factori de risc, poate duce la infecții fungice ușoare sau severe.

Pe lângă Candida albicans, în cazuistica medicală au mai fost depistate și alte specii care pot afecta organismul uman: Candida glabrata, Candida tropicalis, Candida parapsilosis și Candida krusei. Toate aceste cinci specii de Candida sunt răspunzătoare de 90% dintre infecțiile invazive. Mai există însă, alte cinci tipuri considerate patogene: Candida guilliermondii, Candida kefyr, Candida rugosa, Candida dubliniensis și Candida famata. De altfel, Institutul Național pentru Supravegherea Infecțiilor Nosocomiale din Statele Unite a catalogat aceste specii de Candida ca fiind a patra cea mai întâlnită cauză a infecțiilor nosocomiale.

Rata mortalității este estimată la 45% și este, de cele mai multe ori, rezultatul metodelor ineficiente de diagnostic sau al terapiilor antifungice necorespunzătoare. De aceea, este foarte important ca la primele semne ale unei astfel de infecții să mergi la medicul specialist și să-ți faci toate analizele pe care ți le recomandă, pentru ca, ulterior, să urmezi o schemă corectă de tratament.

Cum apare candidoza - cauze și factori de risc

Cum apare candidoza

Candida nu este periculoasă pentru organismul uman, decât dacă există condiții favorabile pentru ca ea să se multiplice peste măsură, producând infecții. Sunt două categorii de factori care duc la apariția și dezvoltarea candidozei, indiferent de tipul infecției (orală, vaginală, cutanată, etc.):

  • factorii etiologici - cei care cauzează apariția candidozei;
  • factorii de risc - cei care favorizează dezvoltarea candidozei.

Cauzele apariției candidozei

Candidoza poate avea cauze multiple, iar specialiștii de la Mayo Clinic le menționează pe câteva dintre cele mai importante:

  • dezechilibrul de la nivelul florei bacteriene - indiferent despre ce specie de Candida este vorba, ea are nevoie de condiții de mediu prielnice pentru a se putea dezvolta și pentru a deveni periculoasă; de exemplu, în cazul candidozei vaginale, aceasta este cauzată de Candida albicans; în mod normal, în vagin există un echilibru natural între bacterii și ciuperci; în cazul candidei, lactobacilii sunt bacteriile care previn dezvoltarea excesivă a acesteia; în momentul în care lactobacilii nu mai reușesc să acționeze eficient, apar infecțiile;
  • folosirea antibioticelor - poate fi una dintre cauzele care creează dezechilibre ale florei microbiene, indiferent că vorbim de cavitatea bucală, esofag sau vagin; antibioticele ucid o serie de bacterii care provoaca infectii, dar odată cu acestea, sunt eliminate și cele care sunt esențiale pentru sănătatea organismului, de aceea, în momentul în care îți este prescris un antibiotic, medicul îți va recomanda și un probiotic, pentru refacerea florei bacteriene și prevenirea infecțiilor fungice;
  • dezechilibrele hormonale - în timpul sarcinii, pot să apară dezechilibre hormonale care pot cauza infecții fungice, cum este și candidoza; practic, este vorba despre schimbarea pH-ului de la nivelul mucoasei vaginale, fapt care duce la apariția infecției; același lucru se poate întâmpla, însă, și în perioadele premenstruale, pentru că și atunci se pot produce astfel de dereglări hormonale (crește foarte mult nivelul estrogenului);
  • terapiile hormonale sau folosirea anticoncepționalelor - acestea cresc, în general, nivelul de estrogen din organism; terapiile hormonale și contraceptivele pot avea ca efect dezvoltarea unei infecții fungice.

Factorii de risc în cazul candidozei

Pe lângă cauzele în sine care pot duce la apariția candidozei, există și anumiți factori de risc, adică cei care favorizează dezvoltarea infecției. Printre cei mai importanți se numără:

  • diabetul zaharat și bolile autoimune - sunt afecțiuni care acționează asupra sistemului imunitar, fie prin natura lor, fie prin tratamentele pe care le implică;
  • sistemul imunitar deficitar - Candida caută condițiile propice dezvoltării, iar un organism cu un sistem imunitar scăzut (infecția cu HIV, tratamentele pentru cancer, folosirea corticosteroizilor) poate prezenta un risc ridicat pentru înmulțirea excesivă a ciupercii;
  • purtarea lenjeriei intime din materiale sintetice - pentru buna îngrijire și sănătate a zonei intime, este foarte important ca pielea să respire și să nu se creeze mai multă umezeală decât cea care există în mod natural; prin urmare, este recomandată purtarea lenjeriei intime din materiale naturale, cum este bumbacul, de exemplu, care absoarbe transpirația și permite aerisirea pielii;
  • folosirea unor haine prea strâmte - Candida caută medii calde și umede pentru a se putea înmulți; purtarea unor haine prea strâmte (pantaloni), mai ales în timpul verii, nu lasă pielea să respire și poate provoca infecții;
  • utilizarea unor produse de îngrijire a pielii - unele săpunuri sau geluri de duș pot conține substanțe iritante, care afectează pH-ul natural; acest lucru poate favoriza dezvoltarea unei infecții fungice;
  • igiena precară - mai ales dacă este vorba despre candidoza orală, una dintre cauzele infecției este igiena orală precară, care favorizează dezvoltarea plăcii bacteriene și a ciupercilor de la nivelul cavității bucale; la fel și absorbantele sau tampoanele intravaginale, purtarea frecventă a unei lenjerii intime prea strâmte sau a slipului umed ori igiena incorectă a zonei intime pot modifica echilibrul microbian de la nivelul vaginului și pot duce la candidoză.

Simptomele candidozei

În funcție de tipul infecției, candidoza poate avea mai multe simptome. În mod normal, nu reprezintă un pericol major, decât dacă nu este tratată corespunzător și devine o formă invazivă. Există o mulțime de specii de Candida care pot duce la infecții și fiecare răspunde la o anumită schemă de tratament.

Prin urmare, este foarte important să nu ignori semnele pe care organismul ți le dă și să recurgi cât mai repede la recomandările medicilor specialiști în ceea ce privește analizele pe care ar trebui să le faci pentru diagnosticarea corectă și, mai departe, pentru stabilirea unui tratament adecvat nevoilor tale.

Manifestările unei candidoze ușoare

Candidozele obișnuite care răspund la tratamentele medicamentoase și care nu reprezintă un pericol major pentru sănătate pot avea unul dintre simptomele de mai jos:

  • aftele (candidoza orală);
  • pierderea gustului (candidoza orală sau esofagiană);
  • dureri la înghițire și în timpul masticației (candidoza esofagiană);
  • prurit (mâncărimi) în zona intimă (candidoza vaginală);
  • disconfort la urinare și în timpul contactului sexual;
  • arsuri și usturimi;
  • înroșirea sau inflamarea labiilor;
  • modificarea aspectului secreției vaginale;
  • apariția unui strat albicios, solzos în zonele afectate.

Manifestările unei candidoze severe

Manifestarile candidozei

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC), spre deosebire de infecțiile care se manifestă la nivelul cavității bucale, al gâtului sau al zonei intime, candidozele invazive sunt severe și afectează sângele, inima, creierul, ochii, oasele și alte organe. Candidemia este, de exemplu, o infecție gravă a sângelui cauzată de Candida și reprezintă una dintre cele mai întâlnite cauze pentru situațiile care necesită spitalizare. Candida auris este una dintre cele mai periculoase specii de Candida, fiind foarte greu de identificat, de cele mai multe ori este rezistentă la medicamente și provoacă infecții severe, care sunt contagioase. Candidozele invazive afectează, prin urmare, organele vitale și, rareori, pot duce chiar și la deces.

Dincolo de candidozele invazive, orice infecție care nu este tratată corespunzător poate deveni recurentă (reapare o dată la câteva luni), cu simptome care se intensifică și care sunt și mai greu de eliminat decât cele inițiale.

Printre simptomele frecvente ale unei infecții invazive sunt:

  • răspândirea infecției și în alte zone ale corpului (de exemplu, o candidoză vaginală se - poate extinde la nivelul sistemului circulator, pentru că depășește nivelul local și pătrunde în sânge);
  • stare accentuată de oboseală;
  • dureri intense de cap;
  • febră;
  • dureri abdominale și de spate.

Tipuri de candidoză

Specialiștii de la Mayo Clinic menționează mai multe tipuri de candidoză, în funcție de zona în care apare infecția. Iată care sunt cele mai importante dintre ele:

  • Candidoza orală - este provocată de Candida albicans și se referă la înmulțirea excesivă a ciupercii la nivelul cavității bucale; astfel, apar aftele la nivelul țesuturilor moi (limbă, obraji); uneori, infecția se răspândește până la nivelul cerului gurii, poate afecta gingiile, ajungând până la amigdale; deși se poate manifesta la oricine, bebelușii și persoanele în vârstă au o predilecție, pentru că sistemul lor imunitar nu este suficient de bine dezvoltat sau este slăbit; este o formă blândă de candidoză care se tratează și poate fi controlată ușor;
  • Candidoza esofagiană - potrivit National Institute of Health din Statele Unite, 88% dintre astfel de infecții sunt cauzate de Candida albicans, 10%, de virusul herpes simplex și 2%, de citomegalovirus; pacienții pot avea multiple simptome sau poate fi o infecție asimptomatică; este considerată o formă de candidoză care apare în mod special în cazul pacienților imunosupresați; de obicei, atunci când infecția de la nivelul cavității bucale coboară spre gât, se poate manifesta acest tip de candidoză sau mai poate să apară candidoza faringiană, în funcție de zona gâtului unde este localizată;
  • Candidoza vaginală - statisticile menționate de Mayo Clinic arată că 3 din 4 femei sunt afectate de candidoza vaginală la un moment dat în viață și multe dintre ele pot să aibă cel puțin două episoade; deși nu este considerată o infecție cu transmitere sexuală, există un risc ridicat de apariție a candidozei după primul contact sexual sau în cazul sexului oral; medicația poate fi eficientă în tratarea acestui tip de candidoză, dar dacă infecția reapare de patru sau mai multe ori pe an, este posibil să fie nevoie de terapii îndelungate și de o monitorizare constantă;
  • Candidoza gastrointestinală sau digestivă - un sistem imunitar slăbit, o dietă dezechilibrată, folosirea antibioticelor, diabetul sunt factori care pot favoriza apariția candidozei la nivelul tractului gastrointestinal; este o formă a infecției care se manifestă prin disconfort abdominal și scaune cu aspect anormal;
  • Candidoza cutanată - se manifestă în cazul bebelușilor (scutecul umed care nu lasă pielea să respire), la persoanele care poartă frecvent mănuși din cauciuc sau care sunt nevoite să-și expună frecvent mâinile la umezeală; poate apărea și la nivelul degetelor de la picioare; în cazul femeilor care alăptează, afecțiunea se poate produce la nivelul mameloanelor (candidoza mamară).

Candidoza - diagnostic și tratament

Diagnosticarea si tratamentul candidozei

Gestionarea corectă a candidozelor depinde de doi factori foarte importanți: diagnosticarea rapidă și stabilirea unei scheme potrivite de tratament. De aceea, este esențial consultul medical de specialitate, care presupune examinarea clinică și teste de laborator.

Diagnosticarea candidozei

Este foarte importantă identificarea speciei de Candida care a produs infecția, pentru că în funcție de acest lucru se poate recomanda, mai departe, tratamentul adecvat. De exemplu, Candida albicans răspunde bine la azoli, în vreme ce alte specii, cum sunt Candida glabrata și Candida krusei sunt rezistente la acest antifungic. Identificarea tipului de ciupercă ce a generat infecția este esențială și pentru a putea preveni recurența acesteia.

Medicul va dori să știe detalii despre istoricul tău medical, ce dietă ții, dacă ai luat sau nu antibiotice recent, dacă folosești medicamente care ți-ar putea slăbi sistemul imunitar. Dacă specialistul suspectează o candidoză cutanată, este important să-i spui ce produse pentru îngrijirea pielii folosești și în ce condiții te-ai expus la umiditate excesivă.

De obicei, examinarea fizică este suficientă pentru a diagnostica infecția de la nivelul cavității bucale, al pielii sau al zonei genitale. Cu toate acestea, este posibil ca medicul să recomande analize și teste suplimentare, pentru un diagnostic precis.

Pentru diagnosticarea corectă a candidozei, pot fi recomandate, printre altele, următoarele tipuri de analize și teste, care pot fi însoțite, după caz, de antibiogramă sau antifungigramă:

  • examen bacteriologic - se recoltează înainte de prima urină de dimineață; este analizată secreția uretrală sau vaginală (candidoza vaginală sau genitală);
  • cultura de secretie uretrală sau vaginală - se recoltează tot înainte de prima urină de dimineață (candidoza vaginală sau genitală);
  • biopsia - medicul prelevează țesut și îl trimite la un laborator specializat pentru analiză;
  • endoscopie - în cazul candidozei esofagiene, de exemplu, medicul poate indica și efectuarea unei endoscopii, pentru a face o biopsie;
  • analize de sânge și alte proceduri - în cazul în care medicul suspectează alte boli care cresc riscul de infecție fungică.

Tratamentul candidozei

După stabilirea diagnosticului, medicul specialist poate recomanda diferite scheme de tratament care pot include antifungice:

  • topice - creme, geluri care se aplică local, direct pe piele;
  • orale - capsule, tablete sau lichide care se administrează oral;
  • intravenoase- de obicei, administrate în spital;
  • intravaginale - ovule introduse în vagin (candidoza vaginală).

Aceste medicamente au efecte, în principiu, în două direcții:

  • ucid celulele fungice - de exemplu, acționând asupra unei substanțe din peretele celulelor (ergosterol), ceea ce duce la moartea acestora;
  • inhibă dezvoltarea celulelor fungice și reproducerea acestora.

Potrivit National Institute of Health din Statele Unite, există o gamă largă de antibiotice antifungice clasificate după modul în care acționează. Astfel, în tratamentul candidozei, pot fi recomandate, printre altele, următoarele tipuri de antifungice:

  • azoli - de exemplu: clotrimazol, fluconazol, voriconazol, itraconazol, ketoconazol; inhibă dezvoltarea celulelor ciupercii, acționând asupra biosintezei ergosterolului, care asigură integritatea peretelui celular;
  • alilamine - de exemplu: naftifina, terbinafina; inhibitori ai biosintezei ergosterolului;
  • poliene - de exemplu: amfotericina B, nistatina, natamicina; spre deosebire de azoli, care sunt inhibitori, polienele ucid celulele fungice;
  • echinocandine - de exemplu: caspofungin, micafungin; inhibă sinteza peretelui celular, acționând asupra unei proteine prezente în celulele fungice (glucan);
  • 5-Fluorocitozina - folosită pentru tratamentul candidozelor și al criptococozelor; are efect toxic asupra celulelor fungice.

În funcție de tipul candidozei, gravitatea formei dezvoltate și recurența infecțiilor, medicul poate recomanda:

  • terapie de scurtă durată - tratament local, creme, unguente, timp de 3-7 zile;
  • medicație orală în doze unice sau multiple;
  • medicație orală administrată concomitent cu folosirea unguentelor, timp de 3-7 zile;
  • terapie pe termen lung - în cazul infecțiilor severe și recurente - medicație antifungică timp de 14 zile, după care o dată pe săptămână, timp de 6 luni.

Cum poate fi prevenită candidoza

În general, poți preveni cele mai multe dintre infecțiile fungice cauzate de Candida, respectând anumite reguli, cum ar fi cele de mai jos:

  • îngrijirea corectă a pielii și evitarea expunerii îndelungate la umezeală;
  • folosirea antibioticelor numai la recomandarea medicilor;
  • utilizarea probioticelor atunci când iei antibiotice (ceea ce medicul îți va și indica);
  • adoptarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată (pentru - - echilibrul florei microbiene și pentru întărirea sistemului imunitar);
  • păstrarea unei igiene orale bune, inclusiv curățarea temeinică a protezelor dentare;
  • folosirea lenjeriei intime din bumbac;
  • evitarea hainelor prea strâmte;
  • utilizarea unor geluri de curățare pentru zona intimă, care au un pH neutru;
  • evitarea contraceptivelor care au un conținut ridicat de estrogen;
  • renunțarea la dușurile vaginale frecvente.

În mod normal, candidoza nu este o infecție care să pună viața pacientului în pericol, atât timp cât se manifestă într-o formă ușoară, este diagnosticată la timp și tratată corespunzător. O candidoză netratată, însă, poate ajunge în sânge și, astfel, să afecteze organe vitale cum sunt plămânii, ficatul sau inima. De asemenea, poate fi vorba despre un tip de infecție recurentă. Prin urmare, este esențial să nu ignori niciun simptom și să respecți recomandările medicilor, pentru o diagnosticare corectă și un tratament adecvat.

Surse

  • https://www.cdc.gov/fungal/diseases/candidiasis/index.html
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3708393/
  • https://www.health.harvard.edu/a_to_z/candidiasis-a-to-z
  • https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/yeast-infection/symptoms-causes/syc-20378999
  • https://www.cdc.gov/fungal/diseases/candidiasis/invasive/index.html
  • https://www.cdc.gov/fungal/candida-auris/index.html
  • https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/oral-thrush/symptoms-causes/syc-20353533
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537268/
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3218701/
  • https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4062852/
  • https://www.nhs.uk/conditions/antifungal-medicines

Sursa foto: Shutterstock

Echipa Bioclinica Publicat de Echipa Bioclinica
la data de 19/12/2019.
Ultima actualizare 22/01/2020.

Articole similare

Pentru pacienți


Sus