Vitiligo – cine este afectat și de ce?

Vitiligo simptome

Vitiligo: cauze, simptome și tratament

Vitiligo este o boală cronică dobândită, de cauză necunoscută, caracterizată prin apariţia maculelor hipopigmentare din cauza distrugerii melanocitelor. Depigmentarea survine din cauza dispariţiei melanocitelor funcţionale de la nivelul epidermei, fără a exista un tratament curativ. Orice zonă a corpului poate fi afectată şi, de cele mai multe ori, pacienţii cu vitiligo au plăci depigmentate în mai multe zone ale corpului. Plăci similare pot să apară şi pe mucoase (bucală, nazală) şi pe retină.Părul care creşte pe ariile afectate poate, la rândul lui, să crească depigmentat.

Vitiligo afectează ambele sexe în mod egal. Vârsta de debut este înainte de 30 de ani în 70%-80% dintre cazuri. Există o uşoară predispoziţie de a afecta persoanele cu piele închisă la culoare, contrastul dintre nuanţele pielii având un impact puternic asupra individului.

Tipuri

  1. Vitiligo focal - cu depigmentare limitată la una sau câteva zone
  2. Vitiligo segmentar - prezentând plăci depigmentate care se dezvoltă pe o parte a corpului
  3. Vitiligo generalizat - cu depigmentare simetrică pe ambele părţi ale corpului.

Modelul focal şi segmentar rămân localizate pe o parte a corpului şi nu se mai extind. Nu se poate prezice dacă modelul generalizat se va extinde sau nu la un anume individ. Totuşi, boala este de obicei progresivă şi, în timp, zonele depigmentate se extind şi în alte arii ale corpului. Unii pacienţi au semnalat depigmentare adiţională după o perioada de stres fizic sau emoţional.

Cauze

Multă vreme nu a fost cunoscută exact cauza apariției bolii, dar s-a ajuns la un consens internațional, vitiligo fiind declarată o boală autoimună. O boală autoimună este caracterizată printr-un atac al sistemului imunitar asupra celulelor proprii chiar dacă sunt sănătoase. Există mai mulţi factori implicaţi în distrugerea melanocitelor: genetici, autoimuni, factori ce ţin de deficitul combaterii radicalilor liberi în melanocite, factori ce ţin de sistemul nervos, etc.

Vitiligo se poate asocia cu alte boli cu patogenie autoimună (tiroidita autoimună, anemia pernicioasă, alopecia areata, psoriazisul, lupusul). De asemenea, această boală are o componentă ereditară, aproximativ 30% din pacienţii cu vitiligo având un membru în familie cu această boală.

Semne și simptome

Boala este ușor de recunoscut datorită aspectului specific. Persoanele cu vitiligo observă, iniţial, plăci albe (depigmentate) la nivelul pielii. Cel mai frecvent, acestea sunt localizate pe zonele fotoexpuse: mâini, picioare, braţe, faţă şi buze. Alte localizări frecvente: încheietura mâinii, zona inghinală, în jurul gurii şi ochilor. În plus, pacienţii cu vitiligo pot avea o albire prematură a părului de pe scalp, a genelor, a sprâncenelor şi a bărbii.

Riscul apariției cancerului de piele este semnificativ mai mare, de aceea este recomandată protejarea acestor segmente de piele împotriva razelor UV. Asociate cu vitiligo sunt și: pierderea auzului, schimbări ale vederii și alte boli autoimune, de exemplu afecțiuni la nivelul tiroidei, diabet zaharat de tip 1 și anumite tipuri de anemie.

Pacienților cu vitiligo li se recomandă evitarea traumatismelor fizice locale (tăieturi, zgârieturi, haine foarte strâmte, bijuterii și alte obiecte care pot produce iritații) deoarece ele pot conduce la apariția unor noi leziuni la acel nivel.

Diagnostic

Diagnosticul include anamneza pacientului, utilizarea unei lămpi cu lumină ultravioletă sau chiar biopsia unei mostre de țesut afectat. Analizele de sânge pot și ele să determine prezența unei boli autoimune.

Vitiligo și depresia

Cronicitatea, natura recidivantă şi impactul asupra aspectului fizic duc la afectarea calităţii vieţii.

Deși este în general o afecţiune asimptomatică, calitatea vieţii acestor pacienţi este foarte scăzută din cauza aspectului fizic. Este des asociată cu depresia. Legătura dintre vitiligo şi depresie este complexă din multe aspecte. Vitiligo predispune către depresie deoarece este o boală cronică, imprevizibilă, fără tratament curativ, ce afectează calitatea vieţii, în special din cauza afectării cutanate. Probabilitatea de a dezvolta depresie în cadrul vitiligo este mai mare la sexul feminin decât la cel masculin. Femeile în general au experienţe depresive mai intense din cauza stresului mai mare.

Cel puţin 25% dintre pacienţii cu afecţiuni dermatologice suferă sau au suferit de comorbidităţi psihiatrice, aceste comorbidităţi având o influenţă negativă asupra răspunsului la tratament.

Tratament

Sunt disponibile o gamă largă de tratamente care pot să îmbunătățească aspectul petelor, reechilibrând culoarea pielii, dar niciunul dintre acestea nu pot opri procesul de depigmentare. Repigmentarea completă şi permanentă este rareori posibilă. Durata tratamentului este în general îndelungata (6-18 luni), iar tipul de terapie folosită este aleasă în funcție de numărul și răspândirea petelor și de preferința pacientului.

  • Fototerapie cu radiații de tipul UVA si UVB – este un tratament care trebuie aplicat zilnic pentru a fi cu adevărat eficient
  • Terapia cu steroizi topici - aplicațiile topice cu steroizi pot da rezultate satisfăcătoare în repigmentarea pielii, în special dacă sunt folosite de la începutul bolii
  • Depigmentare – este un tratament aplicat în cazul în care petele cauzate de vitiligo au acoperit 50% din suprafața corpului sau chiar mai mult. Se utilizează pentru a reduce considerabil diferența care există între cele două tonuri de culoare ale pielii
  • Micropigmentarea – se utilizează pigment natural ce poate fi implantat în piele, pentru reuniformizarea tonului general. Micropigmentarea este adesea folosită în tratamentul petelor din jurul buzelor, nasului și sprâncenelor
  • Transplantul autolog de melanocite - presupune recoltarea pielii din zonele pigmentate, ulterior cultivându-se melanocite în laborator, care sunt apoi transplantate zonelor depigmentate
  • Acoperirea petelor de pe piele cu produse dermatocosmetice
  • Cremele antisolare - persoanele cu vitiligo, în special cele cu piele sensibilă, trebuie să folosească creme antisolare care să protejeze pielea de arsuri și, de asemenea, pentru a diminua bronzarea care ar accentua contrastul dintre pielea sănătoasă și leziunile de vitiligo
Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 22/12/2020.
Ultima actualizare 22/12/2020.
Articole similare
Boala Lupus. Tot ce trebuie să știi despre lupusul eritematos sistemic
Boala Lupus. Tot ce trebuie să știi despre lupusul eritematos sistemic
Boala lupus. Tot ce trebuie să știi despre această suferință

Boala lupus este o afecțiune cronică, ce poate provoca inflamații și dureri în orice parte a corpului. Este o boală autoimună, ceea ce... Citește mai departe