Pentru a adăuga o analiză în lista ta de analize apasă butonul [+] din dreptul analizei dorite.

Beta 2 microglobulina în ser

  • Metoda
    Imunonefelometrie
  • Material uzual
    ser
  • Transport (temp °C)
    2 - 8
  • Stabilitatea probei
    8 zile la 2-8°C, 2 luni la -20°C (a se congela în maxim 24h de la recoltare)
  • Cantitate minimă
    1 ml
  • Frecvența
    zilnic
63 lei

Despre analiză

Generalități

Beta 2-microglobulina este o proteină componentă a complexului major de histocompatibilitate HLA (human leukocyte antigen), clasa I, care se găseşte pe suprafaţa tuturor celulelor nucleate. Este eliberată constant în sânge în cantităţi mici. Este filtrată la nivel renal, fiind reabsorbită şi degradată în tubii renali. Astfel, nivelul seric la indivizii sănătoşi rămâne la niveluri constant scăzute, iar urina nu conţine aproape deloc beta 2-microglobulină. Se găseşte în cantităţi crescute pe suprafaţa leucocitelor, producţia crescută sau distrugerea acestora determinând creşterea nivelurilor serice de beta2-microglobulină.

O creştere a concentraţiilor serice apare ca şi rezultat a unei eliberări crescute de beta 2-microglobulină în urma unei intensificări a activităţii sistemului imun (infecţii, boli reumatice), în caz de moarte celulară sau eliminare diminuată ca urmare a afectării renale.

Concentraţia serică de beta 2-microglobulină este astfel un marker sensibil al capacităţii de filtrare glomerulară a rinichilor, mai ales la copii. În plus, beta 2-microglobulina este un marker bun de prognostic în mielomul multiplu şi în macroglobulinemia Waldenstrom şi în monitorizarea şi evaluarea terapiei neoplaziilor limfatice. Un nivel crescut de beta 2-microglobulină poate să apară şi în infecţia cu HIV, jucând un rol major în prognostic şi monitorizarea terapeutică.

Concentraţii serice extrem de crescute la pacienţii dializaţi pot conduce la amiloidoza cu beta 2-microglobulină.

Un nivel seric crescut de beta 2-microglobulină este un factor predictiv pentru o incidenţă crescută a afecţiunilor cardiovasculare şi a mortalităţii cardiace.

Bibliografie

Referinţele metodei de lucru

Pentru pacienți


Sus