Imunoglobulina M în lichid cefalorahidian

Imunoglobulinele sunt sintetizate de către plasmocite, ca răspuns imun umoral la contactul sistemului imun cu antigenele. Reacţia primară după contactul iniţial este de formare a anticorpilor din clasa IgM, urmaţi apoi de anticorpii din clasa IgG şi IgA. De aceea, determinarea anticorpilor specifici IgM este utilă în evaluarea statusului unei infecții: în infecţiile acute sunt prezenţi anticorpii IgM, în infecţiile cronice predomină anticorpii IgG.

IgM este prima clasă de imunoglobuline sintetizate de către făt sau nou-născut. Anticorpii IgM nu traversează placenta. Determinarea IgM la nou-născut poate fi utilă în stabilirea prezenţei unei infecţii congenitale, prezența IgM sugerează infecţia congenitală. Un nou-născut cu anticorpi IgG a dobândit în mod pasiv anticorpi materni, care au traversat placenta. Determinarea cantitativă a imunoglobulinelor poate oferi informaţii importante despre statusul imun umoral.

Semnificație clinică

În LCR, în mod normal, imunoglobulinele sunt prezente în concentraţii foarte mici. Creşteri ale concentraţiilor în LCR poate fi înregistrate, de exemplu, în cazul infecţiilor sistemului nervos central, în afecţiunile inflamatorii şi în scleroza multiplă.

Indicație clinică

Testul pentru imunoglobulina M este recomandat atunci când o persoană prezintă simptome ale unei infecţii ale sistemului nervos.

Referinţele metodei de lucru