COVID-19 – cum se transmite, ce simptome are și cum îți dai seama că nu e gripă

Ce este COVID-19

COVID-19 este o infecție respiratorie, cauzată de virusul SARS-CoV-2, un tip de coronavirus identificat, pentru prima dată, la finalul anului 2019, în orașul Wuhan, capitala provinciei Hubei din China. Pacienții au dezvoltat pneumonie, fără a se putea stabili, inițial, o cauză clară. Ulterior, practica a demonstrat că unele persoane infectate pot fi asimptomatice.

Pe 30 ianuarie 2020, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat COVID-19 o urgență de sănătate publică, de interes internațional. La 11 martie 2020, aceeași organizație a declarat pandemia.

În anul 2024, deși pandemia s-a încheiat, este important să acorzi atenția necesară pentru prevenirea COVID-19. Deși gravitatea cazurilor a scăzut considerabil, numărul acestora fluctuează pe măsură ce apar noi variante ce se răspândesc cu ușurință.

Care sunt simptomele infecției COVID-19

Cele mai frecvente simptome sunt:

• tuse uscată;
• febră;
• oboseală;
• dureri musculare;
• dureri de articulații;
• pierderea gustului și a mirosului.

Simptome mai puțin întâlnite:

• dureri de cap;
• dureri de gât;
• congestie nazală (nas înfundat);
• simptome gastrointestinale: diaree, greață, vărsături, disconfort abdominal.

Dacă prezinți aceste simptome, apelează la medicul de familie sau la pediatru și urmează sfaturile acestuia. Manifestările bolii pot fi ușoare, medii sau severe. În unele cazuri, poate să apară dispneea (dificultatea de a respira), scăderea drastică a nivelului de oxigen din sânge, și este nevoie de internare, cu administrarea unui tratament adecvat.

Dacă prezenți următoarele semne de alarmă, adresează-te imediat medicului:

• dispnee severă;
• durere persistentă sau presiune în piept;
• stare de confuzie nou instalată;
• cianoza (albăstrirea) buzelor și a feței;
• alte simptome severe care pot pune viața în pericol.

La cât timp după ce ai contractat SARS-CoV-2 apar simptomele

Potrivit Centrului American pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), simptomele pot să apară într-un interval de 2-14 zile după expunerea la virus și pot include febră, frisoane și tuse seacă.

Nu toate persoanele sunt, însă, simptomatice și pot fi contagioase fără să știe. De aceea, este esențială respectarea măsurilor de prevenție.

Care este perioada de incubație în infectarea cu SARS-CoV-2

Perioada de incubație se referă la intervalul dintre momentul expunerii la virus și debutul simptomelor. În cazul SARS-CoV-2, perioada de incubație variază de la caz la caz.

Perioada medie de incubație este estimată între 5-6 zile, dar poate fi mai mică de atât, între 1-2 zile de la expunere, sau mult mai lungă, manifestările putând să apară chiar și la 14 zile de la expunere.

Simptome ale COVID-19 la copii

Copiii de toate vârstele, inclusiv bebelușii, se pot îmbolnăvi de COVID-19. Din studiile efectuate până acum, reiese că cei mici experimentează manifestări ale bolii similare adulților. Printre simptomele comune ale COVID-19 la copii se numără:

• febra;
• tusea seacă (poate deveni productivă);
• pierderea gustului și a mirosului;
• schimbarea culorii pielii (zone decolorate la nivelul tălpilor și al mâinilor);
• durerea în gât;
• simptomele gastrointestinale (senzație de vomă, dureri abdominale, diaree);
• frisoanele;
• durerile musculare;
• starea de oboseală accentuată;
• cefaleea severă;
• congestia nazală.

Simptome COVID-19 versus simptome pentru gripă sau răceală

Atât COVID-19, cât și gripa sunt viroze respiratorii contagioase, cauzate, însă, de virusuri diferite (COVID-19 este cauzat de SARS-CoV-2, gripa este provocată de virusurile gripale A, B, C). Simptomele acestora diferă, însă. Diferențele majore se referă la pierderea gustului și a mirosului, precum și la tipul și evoluția tusei.

Pierderea gustului și a mirosului, simptom diferențiator între COVID și gripă

Chiar dacă, uneori, și în cazul gripei, pacientul își poate pierde, temporar, gustul și mirosul, în cazul COVID-19, frecvența este mai mare. Nu toate persoanele își pierd aceste simțuri. În plus, variantele diferite de SARS-CoV-2, cum ar fi Delta sau Omicron, se pare că duc mai rar la acest simptom, decât tulpinile precedente.

Tusea productivă, simptom de COVID sau de răceală?

Din studiile realizate până acum, cei mai mulți dintre pacienții care au dezvoltat o formă de COVID-19 au manifestat tuse uscată. La fel se întâmplă și în cazul gripei. De obicei, tusea productivă este de natură bacteriană.

Ca să-ți fie și mai clar care sunt diferențele dintre COVID-19, răceala comună și gripă, iată, mai jos, un tabel comparativ:

Simptome

COVID-19

• debut: brusc
• febră: frecvent și nu neapărat foarte mare
• dureri musculare: uneori
• cefalee (dureri de cap): uneori
• frisoane: frecvent
• stare de oboseală: frecvent și uneori foarte accentuată
• strănut: nu
• dureri în gât: uneori
• tuse: comună (este de obicei, uscată)
• complicații: cheaguri de sânge la nivelul vaselor de sânge pulmonare, ale inimii sau ale creierului sindromul inflamator multisistem la copii (MIS-C) și la adulți (MIS-A) COVID de lungă durată - simptomele pot dura săptămâni sau chiar luni după infectare; pot să apară și la persoanele care, inițial, au fost asimptomatice poate duce la deces

Răceala comună

• debut: gradual
• febră: foarte rar
• dureri musculare: foarte rar și ușoare
• cefalee (dureri de cap): rar
• frisoane: de obicei nu
• stare de oboseală: uneori
• strănut: frecvent
• dureri în gât: frecvent
• tuse: ușoară până la moderată
• complicații: congestia sinusurilor, infecții ale urechii interne

Gripă

• debut: brusc
• febră: frecvent și foarte mare (peste 38 de grade)
• dureri musculare: frecvent și severe
• cefalee (dureri de cap): frecvent
• frisoane: frecvent
• stare de oboseală: în mod normal (poate dura de la 2 la 3 săptămâni)
• strănut: uneori
• dureri în gât: uneori
• tuse: frecvent
• complicații: sinuzită, otită, pneumonie, bronșită, poate duce la deces

Sursa: Centers for Disease Control and Prevention (CDC)

Cum se răspândește virusul SARS-CoV-2

Potrivit CDC, virusul SARS-CoV-2 se transmite în 3 moduri:

• prin inhalare, pe calea aerului;
• prin stropii de tuse sau strănut ai unei persoane infectate;
• prin atingerea mucoaselor (nas, ochi) după contactul cu o suprafață contaminată.

Transmitere de la om la om

Principalul mod de transmitere este de la o persoană la alta, prin intermediul secrețiilor, eliminate de către persoanele infectate prin expirație, atunci când strănută, vorbesc sau tușesc. De aceea, purtarea măștii în locurile aglomerate, respectarea măsurilor de igienă și de distanțare socială sunt foarte importante, la fel cum este și testarea, atunci când sunt manifestări suspecte.

Persoane asimptomatice (nu prezintă simptome)

Este posibilă transmiterea bolii de la o persoană care prezintă o stare generală bună, fără alte simptome. Răspândirea virusului este posibilă și în acest caz, pentru că particulele virale au aceleași caracteristici și îi pot infecta pe ceilalți, chiar dacă persoana în cauză nu prezintă simptome. Infectarea se poate face prin stropii de salivă sau prin contactul cu o suprafață contaminată de o persoană asimptomatică.

Contact cu suprafețe contaminate

Este posibil ca o persoană să se infecteze prin atingerea cu mâna a obiectelor sau suprafețelor contaminate de secrețiile unei persoane bolnave. Leziunile sau microleziunile de la nivel cutanat pot favoriza riscul de infectare. Cele mai multe virusuri și bacterii pot pătrunde prin microfisurile existente.

Animalele de companie și coronavirusul

Momentan, nu există suficiente dovezi, care să ateste că animalele de companie ar putea transmite virusul.

Transmitere digestivă

Studiile de până acum nu au demonstrat că transmiterea fecal-orală și cea prin consumul de alimente contaminate sunt metode de răspândire în cazul SARS-CoV-2.

Transmiterea virusului SARS-CoV-2 in utero, de la mamă la făt

Potrivit OMS, pe baza datelor limitate, nu există dovezi clare privind transmiterea verticală a virusului SARS-CoV-2, de la femeia însărcinată infectată la făt.

De asemenea, nu se cunosc date exacte despre prevalența, tabloul clinic al infecției cu SARS-CoV-2 și al posibilelor complicații ale infecției COVID-19 în timpul sarcinii, nașterii și perioadei postnatale.

Potrivit OMS, pe baza datelor limitate, nu există dovezi clare privind transmiterea verticală a virusului SARS-CoV-2, de la femeia însărcinată infectată la făt.

De asemenea, nu se cunosc date exacte despre prevalența, tabloul clinic al infecției cu SARS-CoV-2 și al posibilelor complicații ale infecției COVID-19 în timpul sarcinii, nașterii și perioadei postnatale.

Variante ale virusului SARS-CoV-2

Una dintre caracteristicile virusurilor este că ele suferă mutații. De la începutul pandemiei, cele mai cunoscute tulpini ale virusului SARS-CoV-2 monitorizate sunt:

• varianta Alpha (Marea Britanie)
• varianta Beta (Africa de Sud)
• varianta Gamma (Brazilia)
• varianta Delta (India)
• varianta Omicron (Africa de Sud)

Pe lângă aceste tulpini, considerate cele mai îngrijorătoare, OMS monitorizează și alte variante, precum Lambda, Iota, Epsilon, Mu.

În iunie 2024, s-a descoperit o nouă tulpină Omicron, numită XEC. Aceasta este un hibrid al subvariantelor omicron KS.1.1 și KP.3.3. La momentul editării acestui articol, în septembrie 2024, varianta XEC era răspândită în 11 țări europene, însă este considerată o variantă neîngrijorătoare.

Cât timp ești contagios de la infectarea cu SARS-CoV-2?

Studiile de până acum estimează că persoanele infectate cu virusul SARS-CoV-2 pot fi contagioase cu 2-3 zile înainte de debutul simptomelor și contagiozitatea este crescută cu 1-2 zile înainte ca pacienții să înceapă să se simtă rău. În cazul persoanelor asimptomatice, ele sunt contagioase cu 2 zile înainte de pozitivarea unui test.

Acest lucru este posibil, pentru că perioada de incubație a virusului este scurtă. De exemplu, cea mai recentă variantă a virusului, Omicron, pare că are o perioadă de incubație și mai scurtă decât tulpinile anterioare, ceea ce înseamnă că o persoană infectată cu această tulpină poate fi contagioasă mai devreme decât altele care au contractat altă variantă. Este, însă, nevoie de studii, pentru a avea dovezi concludente.

În cazul în care tocmai ai trecut prin boală, CDC recomandă să mai stai în izolare cel puțin 5 zile după ce simptomele au dispărut complet și, după această perioadă, să porți masca de protecție alte 5 zile, dacă intri în contact cu alți oameni.

Există riscul reinfectării, după vindecarea de SARS-CoV-2?

Anticorpii produși de organism, odată cu trecerea prin boală sau cu vaccinarea anti-COVID, nu sunt permanenți. Cantitatea și calitatea lor scade, odată cu trecerea timpului. Nu există suficiente informații științifice care să ateste în cât timp se pierde răspunsul imun. Riscul reinfectării există atât în cazul persoanelor care au făcut deja boala și nu s-au vaccinat, cât și al celor care au trecut prin boală și s-au vaccinat ulterior.

Cine riscă să dezvolte forme severe ale bolii?

Încă nu există date suficiente despre modul în care COVID-19 afectează oamenii. Din studiile realizate până acum, s-a constatat că persoanele în vârstă, femeile însărcinate sau persoanele care au afecțiuni medicale preexistente, cum ar fi hipertensiunea arterială, boli cardiovasculare, obezitate, diabet, afecțiuni oncologice, boli autoimune, par să dezvolte forme mai grave de boală, mai des decât celelalte categorii.

Totuși, variantele recente ale virusului, Delta și Omicron, par să afecteze deopotrivă persoanele tinere și copiii.

Sunt eficiente antibioticele împotriva virusului?

COVID-19 este o formă de viroză respiratorie. Virozele respiratorii sunt infecții ale căilor respiratorii superioare (ex.: cavitatea bucală, nasul, faringele) sau ale celor inferioare (ex.: laringele, traheea, bronhiile). Cele mai multe tipuri de viroze respiratorii, așa cum este și cazul COVID-19, sunt provocate de virusuri. Există, însă, cazuri în care, pe lângă infecția virală, poate să apară și una bacteriană. În aceste situații, de cele mai multe ori, este nevoie de administrarea unui antibiotic. Altminteri, nicio formă de viroză respiratorie (răceală comună, gripă, COVID-19) nu se tratează cu antibiotic.

Așadar, administrarea unui tratament antibiotic împotriva virusului SARS-CoV-2 în sine nu funcționează. Antibioticele sunt utilizate doar dacă apare, pe lângă infecția cu noul coronavirus, și una bacteriană. Totodată, antibioticele trebuie folosite doar la recomandarea medicului și cu respectarea strictă a schemei de tratament indicată de acesta (perioada de administrare, intervalul orar, asocierea cu alte medicamente, administrarea unui probiotic etc.).

Este de reținut că fiecare organism este unic și schema de tratament depinde de specificul fiecărui caz. Apoi, fiind vorba despre o viroză respiratorie, la fel de important de știut este că niciun tratament nu vindecă boala în sine, ci doar amelioreaza simptomele acesteia și ține sub control evoluția afecțiunii.

Cum putem preveni îmbolnăvirea

„Paza bună trece primejdia rea” sau, mai bine spus, „întotdeauna este mai bine și mai ușor să previi, decât să tratezi”. Prevenirea îmbolnăvirii începe cu înțelegerea modului de răspândire a virusului. Prin urmare, medicii și specialiștii în sănătate publică recomandă 4 metode eficiente pentru evitarea îmbolnăvirii, dar și pentru limitarea, pe cât posibil, a transmiterii virusului. Aceasta din urmă este cu atât mai importantă, cu cât virusul nu caută doar gazde pentru a se dezvolta, ci produce noi tulpini și mutații, pentru a putea supraviețui.

Cele 4 metode de prevenție, în cazul COVID-19, sunt: vaccinarea anti-COVID;

• testarea anti-COVID;
• igiena corectă a mâinilor;
• respectarea regulilor generale de igienă și distanțare socială.
• Vaccinarea anti-COVID

Vaccinarea anti-COVID

Vaccinurile sunt considerate cea mai eficientă metodă de prevenție în cazul infecției COVID-19. Acestea sunt recomandate pentru evitarea unor forme grave de îmbolnăvire, însă niciun vaccin nu oferă protecție 100%. Până în decembrie 2021, Agenția Europeană a Medicamentului (European Medicines Agency - EMA) a autorizat folosirea a 5 vaccinuri anti-COVID, în statele Uniunii Europene. Este vorba despre:

• Comirnaty - produs de BioNTech și Pfizer; serul este administrat în două doze, la interval de 21 de zile; la 6 luni de la rapel, se poate administra doza a 3-a, numită booster; bazate pe ARN-mesager (ARNm), aceste vaccinuri conțin instrucțiunile genetice necesare pentru a sintetiza proteina S (Spike) de pe suprafața virusului SARS-CoV-2;
• Spikevax (denumit inițial COVID-19 Vaccine Moderna) - produs de compania Moderna Biotech; serul este administrat în două doze, la un interval de 28 de zile; la 6 luni de la rapel, se poate administra doza a 3-a, numită booster; bazat pe ARN-mesager (ARNm), acesta conține instrucțiunile genetice necesare pentru a sintetiza proteina S (Spike) de pe suprafața virusului SARS-CoV-2;
• Vaxzevria (denumit inițial COVID-19 Vaccine AstraZeneca) - produs de compania AstraZeneca; serul este administrat în două doze, la un interval de 4-12 săptămâni; se poate face booster cu un vaccin ARN-mesager; vaccin cu vector viral nereplicativ, un adenovirus, izolat de la cimpanzei; adenovirusul este utilizat pentru a transporta un fragment din informația genetică a virusului SARS-CoV-2, în celulele de la locul administrării, care, ulterior, sintetizează proteina Spike a SARS-CoV-2;
• COVID-19 Vaccine Janssen (Ad26.COV2-S) - produs de compania Johnson & Johnson; serul este administrat în doză unică; se poate face booster cu un vaccin ARN-mesager; vaccin cu vector viral nereplicativ; utilizează un alt virus, în cazul de față, adenovirusul Ad26.COV2-S, care nu este activ, ci este folosit pentru a transporta un fragment din informația genetică a virusului SARS-CoV-2 în celulele de la locul administrării, care, ulterior, sintetizează proteina Spike a SARS-CoV-2;
• Vaccinul anti-COVID Novavax - produs de compania Novavax - ser administrat în două doze, la un interval de 21 de zile; serul este bazat pe proteine recombinate, care declanșează o reacție imunitară fără prezența unui virus; conține microparticule, adică o versiune produsă în laborator a proteinei spike a SARS-CoV-2; este un vaccin apropiat de variantele clasice ale altor vaccinuri utilizate până în prezent împotriva hepatitei B și tusei convulsive, de exemplu.

Citește și

Hepatita B: cauze, transmitere, simptome, prevenire

Pe lângă aceste vaccinuri, EMA mai are în evaluare și alte vaccinuri, folosite în afara spațiului Uniunii Europene. Este vorba despre Sputnik V, Gam-COVID-Vac (Institutul Gamaleya), COVID-19 Vaccine (Vero Cell) Inactivated (Sinovac), Vidprevtyn (Sanofi Pasteur), VLA2001 (Valneva).

Testarea anti-COVID

Testarea moleculară (RT-PCR) este considerată singura metodă de screening și de detecție în faza acută a infecției COVID-19. Testul identifică direct virusul în tractul respirator, ceea ce înseamnă că depistează cazurile deja contagioase.

Testele serologice, adică testul pentru Anticorpi anti SARS-CoV-2 IgM și testul pentru Anticorpi anti SARS-CoV-2 IgG pot fi utilizate pentru identificarea expunerii unei persoane la virusul SARS-CoV-2 și, totodată, arată răspunsul imun al organismului la infecția cauzată de noul coronavirus, chiar dacă există simptome sau nu. Aceste teste, care nu trebuie confundate cu testele rapide (salivă, nazal), nu sunt recomandate pentru screening-ul și diagnosticul infecției propriu-zise. Aceste teste nu detectează cazurile contagioase.

Igiena corectă a mâinilor

Spălarea mâinilor este una dintre cele mai eficiente metode pentru prevenirea transferului de agenți patogeni. Microorganismele patogene prezente pe mâinile persoanelor reprezintă un important mod de răspândire a infecțiilor; pe de altă parte, flora oportunistă a organismului este o importantă sursă de infecții.

Spălarea obișnuită cu apă și săpun

Presupune îndepărtarea majorității microorganismelor tranzitorii de pe mâini:

• înainte de manipularea alimentelor și înaintea mesei;
• după utilizarea toaletei;
• în toate situațiile în care mâinile sunt murdare.

Tehnica (timpul de contact: 20 de secunde – 1 minut):

• se umezesc mâinile şi încheieturile cu apă;
• se foloseşte o cantitate suficientă de săpun;
• se săpunesc şi se freacă bine mâinile, inclusiv spaţiile interdigitale, cu palmele față în faţă;
• se freacă fața dorsală a mâinii stângi cu palma dreaptă și interdigital, apoi invers;
• se freacă extremităţile distale ale degetelor fiecărei mâini în cealaltă palmă;
• se freacă prin rotaţie policele stâng, cu mâna dreaptă, apoi invers;
• se freacă încheietura mâinii stângi, apoi drepte;
• se clăteşte abundent sub jet de apă caldă;
• se şterg şi se usucă bine mâinile cu un prosop de hârtie;
• se închide apa folosind prosopul de hârtie.

Spălarea cu detergent antiseptic sau alcool

Metodă eficientă de îndepărtare şi distrugere a microorganismelor tranzitorii:

• înainte de folosirea mănușilor;
• după folosirea mănușilor, înainte de înlăturarea acestora;
• înainte și după utilizarea măștii și a ochelarilor de protecție;
• după spălarea şi uscarea prealabilă, cu apă şi săpun.

Tehnica (timpul de contact: 20 de secunde – 1 minut):

• unghiile sunt tăiate scurt, nelăcuite;
• aplică o cantitate suficientă de dezinfectant în palma deschisă, pentru a umezi bine mâinile;
• freacă viguros palmele între ele (fiecare mişcare se repetă de 5 ori);
• curăță spaţiile interdigitale cu palmele față în faţă;
• masează fața dorsală a mâinii stângi cu palma dreaptă şi interdigital, apoi invers;
• freacă extremităţile distale ale degetelor fiecărei mâini în cealaltă palmă;
• freacă prin rotaţie policele stâng, cu mâna dreaptă, apoi invers;
• curăță încheietura mâinii stângi, apoi drepte;
• continuă frecarea mâinilor până la evaporarea antisepticului;
• nu se foloseşte prosop de hârtie!
• nu se clăteşte.

Respectarea regulilor generale de igienă și distanțare socială

Pentru a preveni infecția cu COVID-19, trebuie respectate reguli generale de igienă:

• purtarea măștii de protecție (care să acopere gura și nasul) în spațiile aglomerate;
• spălarea frecventă a mâinilor cu apă caldă de la robinet și săpun, minimum 20 de secunde;
• utilizează un dezinfectant pe bază de alcool 70%, dacă nu ai acces la apă și săpun;
• când tușești sau strănuți, acoperă-ți gura cu o batistă de hârtie pe care trebuie să o arunci cât mai repede, urmând ca apoi să te speli pe mâini. În cazul în care nu ai la îndemână o batistă, poți strănuta/tuși în pliul cotului;
• în cazul în care ești bolnav, evită contactul cu persoane vulnerabile: vârstnici, imunodeprimați, persoane cu boli cronice; evită vizitele la pacienții spitalizați, persoanele aflate în aziluri de bătrâni sau la prieteni;
• evită contactul direct pentru salut, cum ar fi strângerea mâinii sau îmbrățișarea;
• evită contactul cu persoanele cu suspiciune de infecții respiratorii;
• evită atingerea cu mâna a ochilor, nasului sau gurii;
• nu lua medicamente (antivirale, antibiotice) fără recomandarea medicului;
• curăță suprafețele cu dezinfectanți pe bază de clor sau alcool 70%;
• sună imediat la 112, dacă ai febră, tușești sau dacă te-ai întors din zonele aflate în carantină de cel puțin 14 zile;
• evită aglomerația și spațiile închise (de ex. mall-uri, supermaket-uri);
• menține distanța de cel puțin 1 m față de alte persoane.

Tratament, medicamente

Până în prezent, nu există niciun medicament specific, care poate trata sau preveni COVID-19; așadar, prevenția este esențială. Fiecare dintre noi joacă un rol important în diminuarea riscului de răspândire a virusului. Cu toate acestea, experții din întreaga lume au încercat să găsească cele mai bune variante de tratament.

La nivelul Uniunii Europene, de exemplu, Comisia Europeană a elaborat o strategie privind mijloacele terapeutice împotriva COVID-19, care completează Strategia UE privind vaccinurile, considerate principalul instrument pentru a pune capăt pandemiei prin prevenirea apariției cazurilor noi și reducerea numărului acestora, a ratei de spitalizare și a deceselor cauzate de această boală.

În octombrie 2021, Comisia Europeană a stabilit un portofoliu de 10 mijloace terapeutice cu potențial eficace împotriva COVID-19 și care ar putea fi autorizate în viitor. Acestea sunt grupate în trei mari categorii:

• anticorpi antivirali monoclonali - eficienţi în stadiile timpurii ale infecţiei;
• antivirale orale - pentru utilizare cât mai repede posibil după infectare;
• imunomodulatori - pentru tratarea pacienţilor spitalizaţi.

Lista nu este definitivă și va evolua, pe măsură ce vor apărea noi dovezi științifice.

Surse:

• https://www.cdc.gov/dotw/covid-19/index.html
• https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/coronavirus/in-depth/coronavirus-in-babies-and-children/art-20484405
• https://www.cdc.gov/flu/symptoms/flu-vs-covid19.htm
• https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/science/science-briefs/sars-cov-2-transmission.html
• https://www.ema.europa.eu/en/human-regulatory/overview/public-health-threats/coronavirus-disease-covid-19/treatments-vaccines/covid-19-vaccines
• https://www.ema.europa.eu/en/human-regulatory/overview/public-health-threats/coronavirus-disease-covid-19/treatments-vaccines/vaccines-covid-19/covid-19-vaccines-authorised
• https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/IP_21_5366

Sursa foto: Shutterstock