Malaria – ce este, cum se manifestă, prevenție
Cuprins articol
Ce este malaria?
Malaria este o boală infecţioasă frecvent întâlnită în multe zone tropicale şi subtropicale și constituie o problemă prioritară de sănătate publică, situându-se printre primele cinci boli care au impactul cel mai înalt la mortalitatea globală. Este cea mai răspândită afecţiune în zonele tropicale şi cea mai frecventă boală de import în zonele nonendemice. În lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire şi tratament, malaria poate evolua către deces.
Termenul popular românesc al malariei este „friguri de baltă”, având originea din niște observații empirice foarte vechi, asupra legăturii dintre boală și zone mlăștinoase (unde se dezvoltau de fapt, țânțarii - vectorii transmițători ai malariei).
Agentul patogen al malariei a fost descoperit în anul 1880, în Algeria, de către medicul francez Alphonse Laveran. Acesta a depistat niște incluziuni mobile în eritrocite, în timpul examinării sângelui unui bolnav de malarie.
Care este cauza malariei?
Malaria este determinată de un grup de protozoare-parazit numite Plasmodium.
Parazitul malariei este transmis prin înţepătura femelei ţânţarului anofel, în principal între amurg şi zori. Femela ţânţarului anofel este de dimensiuni mai mici decât masculul, intrând uşor în încăperi prin plase şi crăpături.
Mod de transmitere
prin înțepătura de țânțar;
în timpul transfuziei de sânge de la persoane cu malarie latentă (malarie post-transfuzională). Prin această cale se produce contaminarea cu malarie cuartă. Aceasta se explică prin faptul că în această formă a bolii este posibilă o stare îndelungată de purtător (zeci de ani) cu parazitemie submicroscopică (paraziții nu pot fi observați la microscop);
prin ace și seringi contaminate;
prin alt instrumentar medical cu sânge contaminat.
Cum se manifestă malaria?
În principal, malaria se manifestă prin febra apărută la şapte zile de la prima posibilă expunere sau la trei luni (rareori mai târziu) de la ultima posibilă expunere. Orice febră apărută la mai puţin de şapte zile de la o posibilă expunere nu este cauzată de malarie.
Există forme mai severe de malarie determinate de Plasmodium falciparum care se pot manifesta prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, vărsături, tuse, diaree şi dureri abdominale.
La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficienței de organ, cum ar fi insuficiență renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de somnolenţă, comă şi deces.
Cum evităm să ne îmbolnăvim de malarie?
Înainte de a călători trebuie să vizitaţi cabinetul de vaccinare internaţională, unde veţi primi recomandări şi prescripţia tratamentului profilactic în funcţie de ţara unde veţi călători. Vizită la acest cabinet este bine să se facă cu cel puţin 3 săptămâni înainte de călătorie.
Profilaxia cu medicamente antimalarice începe cu cel puţin o săptămână înaintea călătoriei şi se încheie la o săptămână după ce persoană s-a întors din zona endemică. Medicamentele luate în scop profilactic nu vă protejează pe deplin împotriva îmbolnăvirii întrucât în ultimii ani parazitul care produce malaria a dezvoltat rezistență la anumite medicamente.
Evitaţi să fiţi înţepaţi de ţânţari, în special în intervalul amurg - zori folosind metodele de protecţie.
Ce putem face în cazul în care suspectăm că ne-am îmbolnăvit de malarie?
Dacă la o săptămână sau mai mult după intrarea într-o zonă de risc pentru malarie faceţi febră, consultaţi de urgenţă un medic şi contactaţi un laborator abilitat pentru a obţine un diagnostic corect şi un tratament sigur şi eficient. Acest lucru rămâne valabil şi la întoarcere, formele severe de malarie cu Plasmodium falciparum putând fi luate în considerare până la 1 lună de la ieşirea din zona de risc .
Cum ne protejăm împotriva ţânţarilor?
Pe tot timpul şederii în zona endemică se recomanda purtarea de îmbrăcăminte cu mâneci lungi, pantaloni lungi şi şosete mai ales la lăsarea serii când ţintarii devin mai activi. Părţile de corp lăsate descoperite vor fi acoperite cu o cremă specială care îndepărtează ţânţarii. Pe timpul timpului de somn în pat (fie zi sau noapte), patul va fi protejat de o plasă specială pentru ţânţari care va fi tratată în prealabil cu substanţe insecticide specifice.
Este obligatoriu ca înaintea călătoriilor să fie consultată lista actualizată a ţărilor endemice şi specificaţiile acestora privind existente speciilor de plasmodium şi rezistenţa lor la anumite antimalarice.
Analize medicale recomandate
Bibliografie
- World Health Organization. World Malaria Report 2010. 2010. Vii
- Florescu S, Ceauşu E, Calistru P, Voinea C, Turcu (Mozes) E, Nica M, Popescu C, Păun L. Patologia tropicală de import în România în ultimii 11 ani. Revista Română de Boli Infecţioase. 2010, vol. XIII, nr. 1, 1-15
- Institutul Naţional de Sănătate Publică. Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile.Evoluţia bolilor transmisibile aflate în supraveghere – România – 2011. 2012. 56
- World Health Organization. Country list Yellow fever vaccination requirements and recommendations and malaria situation. Internaţional travel and health. 2011. 203-231
- http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2015/01/CNSCBT_Malaria_Informatii-prevenire.pdf
