Cifoza: tipuri, factori de risc, cauze, simptome, diagnostic, tratament

Ce este cifoza și cum se tratează

Coloana vertebrală este compusă din 33-34 vertebre dispuse metameric şi împărţită în cinci regiuni topografice şi funcţionale: 1. Cervicală (7 vertebre) 2. Toracală (12 vertebre) 3. Lombară (5 vertebre) 4. Sacrală (5 vertebre) 5. Coccigiană (4-5 vertebre).

Coloana vertebrală nu este rectilinie. Prezintă două feluri de curburi: în plan sagital şi în plan frontal. Curburile în plan sagital sunt orientate fie cu convexitatea înainte, când se numesc lordoze, fie cu convexitatea înapoi, când se numesc cifoze.

Cifoza (greacă kyphosis = cocoașă) este o deformare a coloanei vertebrale în plan sagital prin curbarea antero-posterioară a acesteia cu concavitatea anterior și convexitatea posterior. Este mai frecvent localizată în regiunea dorsolombară. O cifoză fixă cu un grad mai mic poate fi compensată de o lordoză (curbură spre interior) într-o altă zonă a coloanei vertebrale.

Coloana persoanelor care suferă de cifoză poate arată normal sau poate prezenta o umflătură. Cifoza apare că rezultat al unor probleme de dezvoltare, unei boli degenerative, cum ar fi artrita coloanei vertebrale, unei osteoporoze cu fractură de compresie a vertebrelor sau unui traumatism al coloanei vertebrale. Poate să apară la orice vârstă. Cifoza ușoară implică puține probleme medicale. Dar în cazurile severe pot fi afectați plămânii, nervii și alte țesuturi sau organe determinând durere sau alte probleme medicale.

Cifoza nediagnosticată în timp util și netratată va duce la modificări ireversibile ale coloanei vertebrale, care pot fi soluționate doar prin tratament chirurgical. Aceste modificări conduc la alterarea mișcărilor respiratorii și a activițăților întregului aparat locomotor care afectează semnificativ metabolismul, sistemul nervos și echilibrul glandelor endocrine.

Tipuri

Cifozele sunt de două feluri:

1.Funcționale: nu se constată modificări morfologice ale coloanei vertebrale și sunt:

  • habituale (de obișnuință, de deprindere)
  • de creștere: produse din cauza disproporției dintre creșterea exagerată în înălțimebși nedezvoltarea corectă a mușchilor
  • profesionale: sunt profesii în care predomină atitudinea cifotică - munca de birou)
  • compensatorii și datorate defectelor unor analizatori (cifoza miopilor)

2. Patologice: prezintă modificări ale coloanei vertebrale

  • congenitale: microspondilia, platispondilia
  • traumatice: luxația/fractura vicios consolidată, hernia de disc
  • distrofice: maladia Scheuermann, insuficiența musculo-ligamentară distrofică
  • reumatice (inflamatorii): spondilita anchilozantă, tumorale (mielomul multiplu, metastaze osoase)
  • paralitice (neurologice): este compromisă musculatura regiunii, paralizia cerebrală infantilă, sindroame extrapiramidale
  • endocrine și carențiale - osteoporoza, boala Cushing, rahitism
  • cifoze medicamentoase: administrarea îndelungată de cortizon, insulină pot determina apariția fracturilor de coloană și a cifozei consecutive

Factori de risc și cauze

Factorii de risc ai cifozei posturale:

  • postura incorectă
  • slăbirea forței musculaturii spatelui
  • deficitul nutrițional
  • osteoporoza
  • antrenamentele de forță, neechilibrate

Cifoza poate fi congenitală (prezentă la naștere) sau determinată de afecțiuni dobândite. Vertebrele sănătoase prezintă un corp vertebral anterior și un arc posterior, care se suprapun unele peste altele. Fracturile sau diverse afecțiuni pot modifica această formă și orientare.

Bolile care se pot asocia cu cifoza sunt:

  • Infecțiile vertebrale
  • Bolile de țesut conjunctiv
  • Distrofiile musculare
  • Neurofibromatoza
  • Boala Paget
  • Poliomielita
  • Spina Bifida
  • Tumori
  • Boala degenerativă a discului
  • Fracturile coloanei toracice

Simptome

În plus față de această deformare a coloanei, pacientul poate avea următoarele simptome:

  • Postură aplecată înainte sau prezența cocoașei
  • Durere ușoară sau severă la nivelul coloanei vertebrale toracale
  • Durere lombară la mobilizarea acestei regiuni a coloanei vertebrale
  • Oboseală
  • Rigiditate și tensiune musculară în zona dorsală
  • Deplasarea spre înainte a capului
  • Modificări ale poziției umerilor
  • Dificultăți ale respirației în cazurile severe

Diagnostic

Diagnosticul de cifoză se stabileşte pe baza semnelor și simptomelor pacientului, ca urmare a examenului clinic, al anamnezei, dar şi ca urmare a investigaţiilor imagistice (radiografie, tomografie computerizată etc).

Prevenție și tratament

Pentru prevenirea atitudinilor vicioase se recomandă:

  • Cunoaşterea cauzelor şi a împrejurărilor care determină atitudinea vicioasă şi înlăturarea lor la timp
  • Îmbunătăţirea stării de sănătate (procedee de călire, exerciţii fizice, etc)
  • Îmbunătăţirea factorilor şi condiţiilor activităţii şi odihnei zilnice.

Kinetoterapia

În general, cifozele minore sunt tratate prin kinetoterapie. Kinetoterapia ocupă cel mai important loc în tratamentul deviațiilor cifotice ale coloanei vertebrale. Intervenţia de natură kinetoterapeutică debutează cu activitatea de evaluare a potenţialului fizic al pacientului în vederea stabilirii grupelor de terapie, în funcţie de tipul şi gravitatea tulburării. Programul de recuperare kinetică se elaborează în funcţie de caz (patologie), vârsta neuro-psihomotorie (posibilităţi de mişcare) şi posibilităţile de înţelegere şi răspuns/reacţie.

Fizioterapia include kinetoterapie, electrotrapie, masaj, balneoclimatologie, hidrotermoterapie, precum și ergoterapie. Obiectivele tratamentului sunt: corectarea poziției vicioase, recâștigarea mobilității vertebrale, realiniamentul coloanei vertebrale, tonifierea musculaturii paravertebrale, abdominale și a pectoralilor punându-se accent pe mușchii extensori ai coloanei, combaterea contracturilor, reducerea durerii, prevenirea reapariției cifozei.

Antiinflamatoarele şi analgezicele pot fi de ajutor în tratarea simptomelor, dar nu rezolvă cauza.

Tratament ortopedic/chirurgical

Tratamentul ortopedic este indicat pentru cifozele mai avansate, între 40-80 de grade, şi presupune aplicarea de corsete sau aparate gipsate. Când această abordare terapeutică nu are eficienţă se indică tratamentul chirurgical. Tratamentul chirurgical este recomandat doar în cazurile severe sau cu risc crescut de agravare. Acesta are ca scop împiedicarea evoluţiei cifozei şi corectarea poziţiei cât mai aproape de cea fiziologică.

Echipa Bioclinica
Publicat de Echipa Bioclinica la data de 04/11/2020.
Ultima actualizare 04/11/2020.
Articole similare
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - cauze, simptome, tratament
Candidoza - ce trebuie să știi despre ea și cum o poți preveni

a În mod normal, Candida trăiește pe piele sau în interiorul organismului uman, cum ar fi cavitatea bucală, gât, intestine sau vagin,... Citește mai departe
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: cauze, simptome, tratament și control
Diabetul zaharat: ce îl cauzează, ce simptome are și cum îl ții sub control

Diabetul zaharat este cea mai des întâlnită boală a sistemului endocrin și se declanșează atunci când în organism canti... Citește mai departe
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Ce trebuie să știi la calculi renali: simptome, tratament și prevenire
Tot ce trebuie sa stii despre calculi renali: de ce apar pietrele la rinichi, simptome, tratament și prevenire

În urină se dizolvă în mod normal săruri și minerale, iar în cazul în care acestea s... Citește mai departe