Anticorpi anti Trichinella spiralis IgG

Trichinella spiralis este un parazit care face parte din clasa Nematode, fiind responsabil de producerea trichinelozei, boală comună omului şi animalelor domestice și sălbatice care se hrănesc cu carne. Rezervorul parazitului sunt animale sălbatice (mistreţul, lupul, ursul, vulpea, rozătoarele de câmp, etc.), animalele din preajma locuinţelor umane (porci, şobolani, şoareci), carnivore domestice (câini, pisici). Porcii (sursa principală a îmbolnăvirilor umane) se pot infecta prin consumul de şobolani vii/morţi infectaţi, cadavre de câini, pisici sau animale sălbatice infectate. Parazitul este introdus în tractul digestiv uman sub formă de larvă închistată în mușchii unor animale.

Sub acţiunea enzimelor digestive ale stomacului, larvele sunt eliberate din chistul muscular şi rămân la nivelul intestinului subţire până când ajung la maturitate. Femela adultă va începe să depună larve mici, mobile, care ajung în circulația generală, de unde sunt transportate în tot organismul. Evoluţia este continuată numai de larvele care ajung în muşchii striaţi. În interiorul fibrei musculare, larvele cresc, se răsucesc în spirală şi sunt închistate, ca urmare a iritației produse de prezenţa larvei în celula gazdă. Cei mai infectaţi sunt mușchii diafragmului, laringelui, limbii, muşchii intercostali, maseter, biceps, gastrocnemian.

Gravitatea bolii depinde de numărul larvelor ingerate şi de starea de imunitate eventual câştigată după o expunere anterioară. În formă de gravitate medie, boala debutează la 1-2 zile de la ingestia cărnii cu larve de Trichinella spiralis, cu diaree, vărsături şi dureri abdominale. În a doua fază (cea de diseminare a larvelor, care începe la sfârşitul primei săptămâni şi poate dura până la 6 săptămâni, apare febră, edeme periorbitale, dureri musculare generalizate, manifestări alergice. Faza de închistare a larvelor începe în săptămâna a treia, când febra scade, dar persistă mialgiile şi manifestările alergice. Eozinofilia apare la 2-4 săptămâni de la ingestia larvelor.

Diagnosticul de trichineloză se stabileşte pe baza datelor clinice (consumul de carne neprelucrată termic, urmată de apariţia simptomelor caracteristice) şi a datelor paraclinice.

Infecţia cu Trichinella spiralis induce un răspuns umoral, anticorpii serici fiind direcționați, în special către larvele tinere. Aceşti anticorpi ating un nivel maxim între săptămânile 3-5 ale infecţiei şi scad spre săptămânile 9-10 (pot persista câţiva ani după infecţie). Valoarea diagnostică a testelor serologice creşte dacă la examene repetate se surprinde o schimbare în titrul anticorpilor sau trecerea de la negativ la pozitiv.

Referințele metodei de lucru