Reumatismul articular acut (RAA): ce trebuie să știi
Cuprins articol
Ce este Reumatismul articular acut (RAA)?
Este o boală reumatismală inflamatorie care apare ca și consecință nesupurativă a infecției faringiene cu streptococ beta-hemolitic de grup A și interesează țesuturile conjunctive ale întregului organism, dar în special articulațiile, inima și sistemul nervos central (SNC).
Deși denumirea de RAA subliniază afectarea articulațiilor, afecțiunea este importantă prin îmbolnăvirea cordului, care poate fi gravă, chiar fatală, în stadiul acut sau poate determina boală cardiacă reumatismală (fibrozarea și deformarea valvelor cardiace).
Care este cauza RAA?
RAA este produsă de streptococii de grup A, localizați exclusiv la nivel faringian.
- RAA apare la un anumit interval de timp după faringită, evidențierea infecției streptococice în antecedentele recente (ASLO)
- prevenirea puseului și recidivelor prin tratamentul adecvat al infecției streptococice (prevenție primară și secundară)
Care sunt factorii de risc?
- factorii de mediu joacă un rol important, prin favorizarea infecției. Climatul rece, umiditatea crescută și aglomerațiile umane (școli, instituții de copii, familii numeroase) sunt condiții care favorizează transmiterea faringitei.
- predispoziția genetică de a reacționa într-un anume fel, față de infecția streptococică, care are ca rezultat RAA.
Cum se manifestă RAA?
Afecțiunea evoluează în stadii, în atacuri autolimitate spontan de câte 8 - 12 săptămâni: stadiul prodromal, perioada de latență și de stare.
- Stadiul prodromal - angină eritematoasă sau eritemato-pultacee, poate fi absent în unele cazuri.
- Stadiul latent (1 - 5 săptămâni) - perioada dintre angină și debutul RAA. Poate fi asimptomatic sau cu simptome nespecifice: febră, dureri articulare, astenie, inapetență, transpirații, palpitații etc.
- Perioada de stare - simptome și semne minore și majore variate: poliartrită, cardită, coreea, eritem marginat și noduli subcutanați
Cum se poate stabili diagnosticul de RAA?
Diagnosticul de RAA se realizează prin criteriile Jones modificate. Diagnosticul pozitiv necesită prezența a 2 criterii majore sau a unui criteriu major și a două minore, plus dovada infecției streptococice recente prin culturi faringiene pozitive sau titru crescut sau aflat în creștere de anticorpi antistreptococici.
Criteriile majore: cardită, poliartrită, coreea, eritemul marginat și nodulii subcutanați.
Criteriile minore: febră, durerea articulară (artralgia), VSH sau proteina C reactivă (CRP) crescute, interval PR prelungit pe EKG.
Nu există nici o analiză de laborator specifică pentru a indica prezența RAA. Cel mai important dintre toate argumentele necesare diagnosticului RAA este evidențierea infecției streptococice.
- Infecția streptococică: poate fi confirmată la peste 90% dintre pacienți. Prezența streptococului în cultura din exsudatul faringian este rar evidențiată, din cauza dispariției pe parcurs a focarului infecțios, intervalului de timp dintre angină și RAA și eventualei antibioterapiei.
Evidențierea anticorpilor antistreptococici:
ASLO cantitativ- este crescut în 80% dintre cazuri. Titrul ASLO începe să crească începând cu a 2 săptămână de infecție, atinge un maxim după 6 săptămâni și se normalizează după 6 luni.
Sindrom inflamator
Proteina C reactivă VSH FibrinogenAceste analize medicale oferă doar confirmarea nespecifică a existenței unui proces inflamator: VSH, proteina C reactivă (CRP), fibrinogen.
Pentru diagnostic, este obligatorie confirmarea infecției streptococice, mai ales la cei care nu au istoric de infecție streptococică recentă.
Cum evoluează RAA?
Evoluția este variată și greu de apreciat la debutul bolii. Aproximativ 75% dintre atacurile RAA se remit în 6 săptămâni, 90% în 12 săptămâni și mai puțin de 5% persistă mai mult de 6 luni. În cazul în care RAA s-a remis și au trecut mai mult de 2 luni de la întreruperea tratamentului, simptomele de RAA nu reapar în absența unor noi infecții streptococice.