Infecția cu Clostridium difficile - Analize medicale recomandate
Ce este Clostridium difficile?
Clostridium difficile este un bacil gram-pozitiv, sporulat, anaerob, care constituie una din cauzele principale a diareei şi a colitei asociate cu antibioticele. Este agentul etiologic al majorităţii cazurilor de colită pseudo-membranoasă.
Clostridium difficile este recunoscut ca principala cauză a colitei intraspitaliceşti la pacienţii colonizaţi cu Clostridium difficile, cărora li se administrează antibiotice, chimioterapie sau alte medicamente care modifică flora intestinală normală şi permit proliferarea Clostridium difficile.
Cum se transmite infecția?
Infecţia cu Clostridium difficile este o afecţiune nosocomială care se răspândeşte, în principal, din cauza igienei precare. Modul principal de transmitere este pe cale fecal-orală, prin ingerarea bacteriilor sau a sporilor bacterieni de pe suprafeţele contaminate.
Factori de risc
- Vârsta > 65 de ani
- administrare de: chimioterapice, imunosupresoare
- spitalizări prelungit sau repetate
- igienă precară
Manifestări clinice
- diaree apoasă (3 - 15 scaune/zi)
- crampe abdominale
- febră
- scădere ponderală
- semne de deshidratare
Analize medicale recomandate
Acest test detectează glutamat dehidrogenaza (GDH), o enzimă care joacă un rol important în procesul de fermentare anaerobă a glutamatului, cu rol în producerea de energie.
GDH este un antigen comun tuturor tulpinilor de C. difficile, de aceea testul nu poate face diferenţierea între tulpinile toxigene şi tulpinile non-toxigene de C. difficile.
Metoda are sensibilitate ridicată, însă specificitate redusă; de aceea poate fi utilizată drept test screening și necesită un test care să confirme prezența toxinelor.
În cazul unui rezultat pozitiv al analizei C. difficile - GDH, se efectuează gratuit analiza C. difficile – toxina A & B.
Clostridium difficile - toxina A și B
Factorii principali de virulenţă sunt toxina A & B, care se leagă de suprafaţa celulelor epiteliale intestinale şi pătrund în celulă prin endocitoză, după care atacă proteinele regulatoare celulare şi provoacă inactivarea celulară.
Toxina A se fixează de un receptor glicoproteic specific de la nivelul microvilozităţilor intestinale, producând un aflux de leucocite PMN la nivelul lamina propria şi o reacţie intensă inflamatorie.
Toxina B nu are efect direct asupra epiteliului intestinal, dar exercită o puternică activitate citotoxică asupra mucoasei intestinale lezate în prealabil de toxina A.
PCR Clostridium difficile este un test rapid, calitativ efectuat prin metoda Real-Time PCR din scaunul pacienţilor suspecţi de infecţie cu C. difficile.
Ultima actualizare 04/08/2020.
