Nutrigenetica este un domeniu al geneticii care studiază interacțiunea dintre ADN-ul nostru și dieta pe care o consumăm. Cu alte cuvinte, analizează modul în care variațiile genetice influențează răspunsul organismului la nutrienți și alimente. Scopul nutrigeneticii este de a oferi recomandări alimentare personalizate pentru a preveni boli și a optimiza sănătatea fiecărei persoane.

Principalele domenii de studiu în nutrigenetică

Nutrigenetica se axează pe mai multe aspecte esențiale ale nutriției și sănătății:

Anumite variații genetice pot influența modul în care corpul nostru absoarbe și utilizează vitaminele și mineralele. De exemplu:

• Vitamina D – Varianta genetică în gena GC poate afecta capacitatea organismului de a transporta vitamina D în sânge.
• Vitamina B6 – O mutație în gena NBPF3 poate reduce nivelurile de vitamina B6, afectând sistemul nervos și imunitar.
• Fierul – Unele variante genetice în genele TMPRSS6 și TF pot influența riscul de anemie sau suprasaturare cu fier.

Genetica joacă un rol esențial în anumite intoleranțe alimentare, cum ar fi:

• Intoleranța la lactoză – Asociată cu o variantă genetică a genei LCT, care controlează producția enzimei lactază.
• Boala celiacă (intoleranță la gluten) – Predispoziția genetică este asociată cu variantele din genele HLA-DQA1 și HLA-DQB1.
• Intoleranța la histamină – Determinată de mutații ale genei AOC1, care afectează activitatea enzimei diamino-oxidază (DAO), responsabilă de descompunerea histaminei.

Nutrigenetica poate explica de ce unele persoane au preferințe alimentare diferite, de exemplu:

• Sensibilitatea la gustul amar – Varianta genei TAS2R38 influențează percepția amarului, ceea ce poate afecta consumul de legume precum broccoli sau varză de Bruxelles.
• Predispoziția spre consum ridicat de zahăr – Genele FGF21 și SLC6A2 sunt asociate cu preferința pentru alimente dulci.
• Tendința spre supraalimentare și mâncatul compulsiv – Genele DRD2 și FTO sunt implicate în reglarea apetitului și a comportamentului alimentar.

Genetica influențează modul în care corpul reacționează la diverse regimuri alimentare:

• Dieta mediteraneană – Unele variante genetice sunt asociate cu un răspuns mai bun la acest tip de dietă bogată în grăsimi sănătoase (omega 3 și 6).
• Grăsimile saturate și mononesaturate – Varianta genei APOA2 poate afecta metabolismul grăsimilor și poate influența nivelul de colesterol.
• Răspunsul la dietele sărace în grăsimi – Unele persoane au un metabolism mai eficient al grăsimilor și răspund mai bine la diete cu conținut scăzut de lipide.

Anumite mutații genetice pot crește riscul de:

• Diabet zaharat de tip 2 – Asociat cu variante în genele TCF7L2 și PPARG.
• Obezitate – Genele FTO și MC4R sunt legate de un risc mai mare de creștere în greutate.
• Boli cardiovasculare – Variantele în genele APOE și LDLR pot influența nivelurile de colesterol și trigliceride.
• Boala Crohn – Influențată de mutații genetice în NOD2 și alte gene implicate în inflamație.

Nutrigenetica poate indica ce tip de activitate fizică este mai potrivit pentru fiecare persoană:

• Sporturi de anduranță (ex. alergare, ciclism) – Asociate cu variante ale genei PPARGC1A.
• Sporturi de forță (ex. haltere, sprint) – Asociate cu variante în ACTN3, o genă legată de performanța musculară.
• Riscul de accidentare – Mutatii în COL5A1 pot influența riscul de rupturi ligamentare sau tendinită.

Cum poate fi utilizată nutrigenetica?

Prin realizarea unui test nutrigenetic, fiecare persoană poate primi recomandări personalizate pentru:

• Ajustarea dietei – Alegerea alimentelor potrivite în funcție de predispozițiile genetice.
• Optimizarea suplimentării – Administrarea de vitamine și minerale conform necesităților individuale.
• Prevenirea bolilor – Reducerea riscurilor asociate cu diabetul, bolile cardiovasculare și alte afecțiuni metabolice.
• Creșterea performanței fizice – Alegerea tipului de exerciții fizice potrivite pentru metabolismul fiecăruia.

Beneficiile și limitele nutrigeneticii

• Permite personalizarea dietei și stilului de viață.
• Ajută la prevenirea unor afecțiuni cronice.
• Optimizează performanța sportivă și nivelul de energie.
• Oferă informații științifice bazate pe gene specifice.

• Factorii de mediu și stilul de viață joacă un rol important.
• Nu poate oferi un diagnostic medical, ci doar o predispoziție genetică.
• Informațiile genetice trebuie interpretate corect de un specialist.

Concluzie

Nutrigenetica reprezintă un pas important către nutriția personalizată, permițând fiecărei persoane să adopte un stil de viață adaptat geneticii sale. Deși nu poate modifica ADN-ul nostru, ne oferă instrumentele necesare pentru a face alegeri alimentare și de viață mai sănătoase.