Anticorpi anti Herpes simplex virus 2 IgG
Generalități
Virusul Herpes simplex (HSV) este un virus ADN încapsulat, care face parte din familia Herpetoviridae.
Au fost diferențiate două variante naturale de HSV:
-tipul 1, infectează membranele mucoase ale ochiului, cavității bucale și joncțiunile cutaneo-mucoase ale feței
-tipul 2, este asociat cu leziunile genitale cutaneo-mucoase, herpesul genital fiind în prezent una dintre cele mai frecvente cauze de boli cu transmitere sexuală.
Odată apărută infecția, HSV persistă în stadiu latent în ganglionii senzitivi, de unde poate iniția recurențe periodice ale infecției. Pacienții imunocompromiși sunt mai susceptibili la dezvoltarea de recurențe ale infecției cu HSV.
Manifestări clinice
Femeile însărcinate care dezvoltă herpes genital sunt de 2-3 ori mai predispuse la avorturi spontane sau nașteri premature în comparație cu femeile însărcinate neinfectate. Excreția de virus activ în secrețiile genitale ale femeilor însărcinate poate determina infecții neonatale severe cu HSV, contractate în momentul trecerii nou-născutului prin tractul genital infectat al mamei.
De aceea, se recomandă determinarea statusului HSV la femeile însărcinate, inclusive determinarea tipului de virus (1 sau 2) pentru a se evalua riscul infecției neonatale.
Deoarece tipul 1 si 2 de virus sunt foarte asemănătoare din punct de vedere imunologic, majoritatea anticorpilor formați la pacienții infectați prezintă reactivitate încrucișată. Glicoproteina G specifică de tip prezintă diferențe structurale suficiente pentru a permite diferențierea infecției cu tipul 1 de infecția cu tipul 2 de HSV. Totuși, glicoproteina G induce mai ales formarea anticorpilor de tip IgG.
Semnificație clinică
Anticorpii anti HSV 2 de tip IgG nu sunt produși în faza precoce a infecției primare. Anticorpii anti glicoproteina G2 devin detectabili la câteva săptămâni de la infecția primară. Lipsa unui tratament precoce și eficient poate întârzia apariția anticorpilor până la 6-12 săptămâni.
Prezența anticorpilor anti Herpes simplex virus 2 IgG indică o expunere anterioară la HSV tip 2, dar nu diferențiază infecția anterioară de faza acută a bolii. În cazul unei suspiciuni de boală, absența anticorpilor IgG anti-HSV implică o nouă determinare dintr-o probă recoltată la un interval de 14-21 de zile pentru a se urmări nivelul anticorpilor IgG anti-HSV.
Bibliografie
Referințele metodei de lucru
Metode și materiale folosite
- MetodaEnzyme Immunoassay (EIA)
- Material uzualser (dop galben/roșu)
- Transport (temp. °C)2 - 8
- Stabilitatea probei5 zile la 2-8°C, < 6 luni la -20°C (se evită ciclurile repetate de congelare-decongelare)
- Cantitate minimă1 ml
- Frecvențazilnic