Hipertensiunea arterială în sezonul rece: cum te afectează frigul și ce poți face

Temperaturile scăzute din sezonul rece pot agrava hipertensiunea arterială la mulți pacienți, determinând valori tensionale mai ridicate și un risc cardiovascular crescut. Hipertensiunea arterială (HTA) este definită prin valori persistente peste 140/90 mmHg și afectează aproximativ 50% dintre adulții români. Știm cât de importantă este informarea corectă pentru a gestiona această afecțiune, mai ales în perioada de iarnă când factorii climatici influențează semnificativ starea de sănătate.​

Acest articol oferă informații clare despre mecanismele care leagă frigul de HTA, metode de diagnostic și măsuri practice pentru prevenție, adaptate sezonului rece.

Ce este hipertensiunea arterială?

Hipertensiunea arterială reprezintă o creștere cronică a presiunii sângelui în artere, forțând inima să lucreze mai intens pentru a pompa sângele prin vasele îngustate sau rigide. În aproximativ 90-95% din cazuri vorbim despre hipertensiunea esențială sau primară, care se dezvoltă treptat din cauza unei combinații de factori genetici și dobândiți datorați stilului de viață. Ceilalți 5-10% reprezintă hipertensiunea secundară, cauzată de afecțiuni subiacente precum probleme renale cronice, tulburări hormonale tiroidiene sau afecțiuni ale glandelor suprarenale.

• HTA esențială (primară): reprezintă 90-95% din cazuri, determinată de factori genetici și stil de viață.
• HTA secundară: cauzată de afecțiuni subiacente (boli renale, tulburări endocrine).

Factorii de risc principali includ:

• vârstă peste 50 de ani
• obezitate abdominală
• consum excesiv de sare (mai mare de 5 grame pe zi)
• lipsa activității fizice regulate
• fumat
• stres cronic

Hipertensiunea este adesea numită „ucigașul silențios" deoarece evoluează fără simptome evidente în stadiile incipiente, dar, pe măsură ce presiunea vasculară crește, pot apărea semne precum dureri de cap pulsatile dimineața, amețeli la ridicarea bruscă din șezut, vedere încețoșată temporar, sângerări nazale spontane sau senzație generală de oboseală inexplicabilă.

Simptomele hipertensiunii arteriale

Hipertensiunea arterială se manifestă diferit de la o persoană la alta, dar anumite simptome recurente pot semnala probleme vasculare serioase. În stadiile incipiente, afecțiunea poate trece neobservată ani de zile, ceea ce face esențială monitorizarea regulată. Cu toate acestea, când tensiunea atinge valori peste 160/100 mmHg sau în crize hipertensive, simptomele devin mai evidente și necesită intervenție promptă.

Cele mai frecvente semne includ cefaleea occipitală matinală, o durere de cap localizată în regiunea din spatele capului care se ameliorează după câteva ore sau după administrarea unui analgezic. Aceasta apare din cauza presiunii crescute asupra vaselor cerebrale și afectează aproximativ 30-40% dintre pacienții hipertensivi. Amețelile și vertijul, în special la schimbarea poziției de la culcat sau șezut la stat în picioare, rezultă din reducerea temporară a fluxului sanguin cerebral și pot duce la căderi periculoase, mai ales la vârstnici.

Vederea încețoșată sau cu „pete negre" apare când vasele retiniene sunt comprimate, semnalând risc de afectare oculară cronică. Sângerările nazale abundente fără cauză aparentă sunt mai puțin frecvente, dar sugestive pentru crize hipertensive acute. Oboseala persistentă și senzația de presiune în piept sau urechi completează tabloul, deseori confundate cu stresul cotidian. La femei, simptomele pot include edeme la nivelul membrelor inferioare mai pronunțate seara, iar la bărbați, dureri toracice subtile asociate cu efort moderat.

Dacă observi aceste semne repetate, mai ales dimineața sau după expunere la frig, consultă un medic urgent, deoarece acestea pot prevesti complicații grave precum accident vascular cerebral sau infarct miocardic.​

Cum influențează sezonul rece hipertensiunea arterială

Temperaturile scăzute declanșează mecanisme fiziologice care cresc tensiunea arterială cu 5-10 mmHg în medie, uneori mai mult la valori sub 0°C. Organismul reacționează la frig prin vasoconstricție periferică, îngustând vasele de sânge de la nivelul pielii și extremităților pentru a conserva căldura internă. Această contracție vasculară crește rezistența la fluxul sanguin și, implicit, presiunea sistolică și diastolică pe pereții arteriali.​

Simultan, ritmul cardiac se accelerează cu 10-30 de bătăi pe minut pentru a compensa reducerea debitului sanguin periferic, ceea ce pune o povară suplimentară pe inimă. Activarea sistemului nervos simpatic determină eliberarea crescută de catecolamine precum noradrenalina și cortizolul, hormoni care contractă și mai mult vasele și cresc tensiunea generală. Aerul uscat al iernii favorizează retenția de sodiu și lichide în organism, amplificând volumul sanguin circulant și presiunea arterială.

Sedentarismul tipic sezonului rece contribuie indirect prin creșterea în greutate și reducerea elasticității vasculare. Statistic, crizele hipertensive acute cresc cu 25% în lunile de iarnă, iar evenimentele cardiovasculare majore precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral ating vârful epidemiologic în perioada decembrie-martie. Trecerea bruscă de la medii calde (interior încălzit) la aerul rece exterior poate provoca șocuri termice vasculare, deosebit de periculoase pentru pacienții cu HTA necontrolată.​

Pentru a minimiza aceste efecte, evită expunerea prelungită la temperaturi scăzute, îmbracă-te în mai multe straturi de haine și monitorizează tensiunea arterială de două ori pe zi, dimineața și seara.

Diagnostic și monitorizare recomandată

Diagnosticul de hipertensiune arterială necesită măsurători repetate în condiții standardizate pentru a exclude variațiile temporare. Măsurătorile ambulatorii se efectuează acasă de 2-3 ori pe zi, cu tensiometrul poziționat la nivelul inimii, brațul descoperit și după minim 5 minute de repaus complet. Monitorizarea ambulatorie a tensiunii arteriale pe 24 de ore oferă date complete despre variațiile diurne și nocturne, fiind esențială pentru diagnosticarea hipertensiunii arteriale „de halat alb" (datorată stresului/emoțiilor).

Următoarele analize complementare pot fi utile pentru evaluarea completă a hipertensiunii:​

• Creatinină serică, uree și potasiu: pentru funcția renală, deoarece rinichii controlează echilibrul hidro-electrolitic. Creatinină serică Uree serică Potasiu seric
• Lipidogramă completă: Colesterol total, HDL, LDL, trigliceride, măsoară riscul aterosclerozei asociate. Colesterol total HDL colesterol LDL colesterol direct Trigliceride
• Glicemie à jeun și HbA1c: detectarea diabetului comorbid, frecvent asociat hipertensiunea arterială. Glicemie Hemoglobina glicozilată
• TSH și FT4: excluderea hipertiroidismului secundar. TSH (hormon hipofizar tireostimulator bazal) FT4 (tiroxina liberă)
• Ecografie renală și Doppler carotidian: identifică stenoze vasculare sau modificări structurale.

Prevenție și tratament adaptat sezonului rece

Gestionarea hipertensiunii arteriale iarna combină modificări ale stilului de viață cu tratament farmacologic personalizat. Măsurile non-farmacologice includ adoptarea dietei bogate în fructe, legume și lactate degresate, cu aport de sare sub 5 grame zilnic și potasiu din surse naturale precum bananele sau spanacul. Activitatea fizică regulată de 30 de minute zilnic (mers alert în interio) sau exerciții ușoare  ce îmbunătățesc elasticitatea vasculară. Hidratarea adecvată cu minim 2 litri de lichide calde pe zi previne deshidratarea și retenția salină.

Tratamentul medicamentos, administrat doar la recomandarea medicului, poate include inhibitori ai enzimei de conversie (IECA), blocanți ai receptorilor de angiotensină (ARB), betablocante, diuretice sau blocante ale canalelor de calciu. Tratamentul se ajustează sezonier de către medic, eventual cu doze ușor crescute în perioada rece. Vaccinarea antigripală anuală este obligatorie, deoarece infecțiile respiratorii acute pot declanșa crize hipertensive severe.

Concluzie

Sezonul rece amplifică provocările hipertensiunii arteriale prin mecanisme fiziologice bine definite, dar cu monitorizare constantă, analize țintite și ajustări ale stilului de viață, controlul devine realizabil.