Anticorpi anti virus rujeolic IgG

Virusul rujeolic este un virus ARN, care aparţine familiei Paramyxoviridae. Rujeola este o afecţiune înalt contagioasă; calea de pătrundere a virusului în organism este cea respiratorie.

Semne clinice

Perioada de incubaţie este de 10-14 zile. Primele simptome sunt reprezentate de febră, tuse şi conjunctivită, urmate de o erupţie generalizată maculopapulară, care apare la 2-4 zile de la debutul bolii. La pacienţii cu un sistem imunitar sănătos, infecţia este autolimitată. Se consideră că infecţia cu tulpini sălbatice de virus conferă imunitate întreaga viaţă.

Principalele complicaţii ale infecţiei cu virus rujeolic sunt de natură neurologică: encefalita post-infecţioasă şi panencefalita sclerozantă subacută.

Testele serologice sunt utilizate de rutină pentru confirmarea diagnosticului. Infecţia acută este confirmată serologic prin detecţia ac. anti virus rujeolic de tip IgM sau IgG. Ac. anti virus rujeolic IgM au o valoare deosebită pentru confirmarea infecţiei acute cu virus rujeolic; ei apar aproape intotdeauna odată cu apariţia erupţiei cutanate şi persistă aproximativ 4-8 săptămâni (cu o mare variabilitate individuală). Foarte rar, ac. de tip IgM nu sunt detectabili, în aceste cazuri o creştere substanţială a nivelului IgG fiind utilă pentru confirmarea diagnosticului. Ac. anti virus rujeolic de tip IgG se menţin întreaga viaţă, determinarea lor fiind utilă în evaluarea eficacităţii în cazul vaccinării. Un rezultat negativ poate fi datorat unui titru scăzut de anticorpi la debutul infecţiei.

Referinţele metode de lucru